Rezina în perspectiva istoriei

Evoluţia vieţii politice, economice şi culturale după anul 1985 a fost marcată prin mari schimbări obiective, necesare şi inevitabile. Restructurarea, publicitatea, transparenţa au făcut posibilă descătuşarea spirituală, democratizarea relaţiilor sociale in oraş. Populaţia nu a rămas indiferentă faţă de schimbările care au demarat in societate. Ea a participat activ la toate evenimentele care s-au produs in Republica Moldova. Deşi după 1985 ideile innoitoare de la Moscova păreau că nu mai ajung la Chişinău, cu atăt mai puţin in provincie, ele au pătruns in cele din urmă. Mulţi reprezentanţi ai intelectualităţii din Rezina au respins cu hotărăre aşa-numitele teze - o tentativă disperată a unui sistem ratat de a recupera poziţiile pierdute. O buna parte din locuitori au susţinut "Mişcarea democratică", iar mai apoi Frontul popular din Moldova. Cetăţenii din Rezina au condamnat politica separatiştilor din Comrat, Tiraspol şi Răbniţa, au protestat contra politicii imperiale, promovate de Moscova, au susţinut, in 1989, lupta pentru decretarea limbii romăne ca limbă de stat, trecerea la grafia latină. Un rol important in democratizarea şi restructurarea vieţii politice şi sociale din oraş l-au jucat primele alegeri libere din martie 1989 şi februarie-martie 1990. Majoritatea orăşenilor au votat pentru scriitorul Dumitru Matcovschi, candidat in organul legislativ Suprem al U.R.S.S. In martie 1990 alegătorii din Rezina l-au ales ca deputat in Parlamentul Republicii Moldova pe Nicolae Proca, unul dintre autorii acestor rănduri. Populaţia oraşului a susţinut aproape in unanimitate "Declaraţia cu privire la suveranitatea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti", adoptată de Parlamentul Republicii la 23 iunie 1990. Această declaraţfe a constituit un pas concret spre ieşirea din raza de influenţă a imperiului sovietic, spre restabilirea suveranităţii. Majoritatea orăşenilor s-au opus incercărilor de a organiza in Moldova aşa-numitul referendum din 17 martie 1991 care urma, chipurile, să determine poziţia populaţiei cu privire la menţinerea U.R.S.S., a condamnat puciul militaro-comunist, organizat la 19-21 august 1991 de forţele totalitariste. O parte din rezineni au participat la Marea Adunare Naţională, convocată la 27 august la Chişinău de către forţele democratice din Moldova; au susţinut unanim "Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova". Luănd act de conţinutul declaraţiei, mulţi rezineni au ajuns să inţeleagă, dacă mai aveau indoieli, că actele de dezmembrare a teritoriului national de la 1775 şi 1812 au fost in contradicţie cu dreptul istoric şi de neam al populaţiei din Basarabia şi Bucovina de Nord. Ei au aprobat avizul comisiei Sovietului Suprem al R.S.S.M. din 23 iunie 1990, prin care pactul Molotov Ribentrop (din 23 august 1939) a fost declarat "nul ab iniţio", au cerut lichidarea consecinţelor politico-juridice pentru Basarabia şi Nordul Bucovinei; au condamnat politica expansionistă a Rusiei. Din numărul evenimentelor esenţiale produse in anii 90 in sud-estul Europei face parte şi războiul pentru păstrarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Anul 1992 va intra in istoria Republicii Moldova ca anul in care au avut loc cele mai tragice evenimente şi care au pus in pericol independenţa şi integritatea teritorială a statului nostru. Forţele proimperiale din Rusia au dezlănţuit un veritabil război contra Republicii Moldova, cu operaţiuni militare, cu cuceriri de teritorii, cu lupte săngeroase. Pentru Moldova acest război a fost un război drept, de apărare a independenţei şi integrităţii sale teritoriale. Dar Republica Moldova a rămas singură in fata unui monstru militar agresiv şi conducerea Moldovei n-a reuşit să apere independenţa şi integritatea republicii. Lupta pentru integritatea teritorială a Moldovei nu s-a terminat. Ea continuă. Rezinenii, organele autoadministrării locale au inţeles adevărul despre războiul de pe Nistru şi au intreprins un sir de măsuri ca acest conflict militar să nu se răsfrăngă asupra localităţilor Rezina-Răbniţa, au făcut tot posibilul ca in această regiune să domine in continuare liniştea şi pacea. O trăsătură caracteristică a vieţii social-politice in prag de mileniu o constituie apariţia mai multor partide şi mişcări politice cum sunt Frontul Popular Creştin Democrat, Partidul Forţelor Democratice, Partidul National-Liberal din Moldova, Partidul Democrat-Agrar din Moldova, Partidul Comuniştilor din Moldova, Partidul Social-Democrat Unit, Mişcarea "Pentru o Moldova democratică şi prosperă", Mişcarea civică pentru reforme etc. Ele toate au un anumit rol in viaţa publică. In baza articolului 17 al Statutului oraşului Rezina şi cu scopul de-a comemora istoria localităţii primăria şi consiliul ei, prin deciziile lor de la 24 şi 29 iunie 1998, au aprobat Sterna şi Drapelul oraşului Rezina. Stema reflectă, in limbaj plastic, devenirea istorică a rezinenilor, transpune in imagini codificate inlănţuirea istorică a evenimentelor din trecut şi prezent, relevănd totodată aspiraţiile de viitor ale băştinaşilor. Drapelul este simbolul vitalităţii şi demnităţii rezinenilor, expresia hotărării lor nestrămutate de a supravieţui şi ocupa locul meritat in istorie. Simbolurile au următoarea descriere şi explicaţie.