AcasăRezina în anii (1956-1985)
Perioada 1956-1985 a fost o etapă in istoria oraşului, ce s-a caracterizat prin anumite modificări de ordin administrativ-teritorial, demografic, economic şi social-cultural. La 21 decembrie 1960 a fost adoptat Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S. Moldoveneşti, prin care se anulau sovietele săteşti Stohnaia şi Ciorna, iar funcţiile de cărmuire administrativ-teritorială a acestor localităţi se transmiteau sovietului orăşenesc Rezina. Astfel intervin unele schimbări in structura populaţiei şi in activitatea social-economică a sovietului orăşenesc. La 1960, populaţia constituia 6149 de locuitori: in oraşul1 Rezina - 2418, in localităţile Boşerniţa -587, Ciorna - 1750, Stohnaia - 870 şi in satul Rezina - 524. In oraş trăiau 1097 locuitori de sex masculin şi 1321 de sex feminin. Erau apte de muncă 1409 persoane, respectiv 648 de bărbaţi şi 761 de femei. La 2 ianuarie 1963 raioanele Camenca şi Răbniţa sunt subordonate Comitetului Executiv raional Rezina. La 31 decembrie 1964 această structura a fost anulată. In legătură cu formarea raionului Şoldăneşti, la 10 noiembrie 1980 din componenţa raionului Rezina au fost excluse satele: Alcedar, Găuzeni, Mihuleni, Olişcani, Parcani, Chipeşca, Cobălnea, Curătura, Cuşmirca, Glinjeni, Poiana, Răspopeni, Sămăşcani, Fuzăuca, Şestaci, Şipca, Şoldăneşti şi transmise localităţile Curleni şi Zahoreni din raionul Orhei. Toate aceste reorganizări administrative erau prezentate ca semne de dezvoltare a sistemului politic. Dar, in realitate, era vorba despre criza regimului comunist. Conducerea de vărf a U.R.S.S. era in căutare de noi forme, metode de conducere, de modalităţi de perfecţionare a sistemului sovietic. Practica istorică a arătat că socialismul Stalinist trecea printr-o perioada de stagnare şi, mai apoi, printr-o criză politică. Din numărul populaţiei permanente, in anul 1979, erau apţi de muncă 60,1%, dintre care bărbaţi - 61,6, femei -58! 7%. De menţionat că s-au produs modificări considerabile in structura naţională a populaţiei. Numărul ruşilor a crescut in oraşul Rezina de la 102, in 1930, la 2408, in 1979. Aceste schimbări s-au datorat politicii promovate in RSSM de conducerea de vărf a Uniunii Sovietice in anii de după eel de-al doilea război mondial. Un loc deosebit in viaţa politică şi social-economică a Rezinei şi 1-a asumat sovietul de deputaţi ai oamenilor muncii. După congresul VI al Partidului Comunist al Moldovei s-a mărit numărul deputaţilor in sovietele orăşeneşti de la 35 pănă la 50 deputaţi. Astfel, la 1 martie 1959 in sovietul orăşenesc au fost aleşi 50 de deputaţi: 14 muncitori, 6 directori ai intreprinderilor industriale, 4 pedagogi, 3 lucrători de partid, 6 medici, 3 lucrători din sfera comerţului şi 14 - de alte categorii. Din numărul deputaţilor 22 erau femei; după naţionalitate: 17 moldoveni, 17 ruşi, 11 ucraineni, 3 evrei, 2 belaruşi. In răndurile deputaţilor 29 erau membri de partid, 13 aveau studii superioare, 3 - superioare incomplete, 14 - medii, 12 -medii incomplete, 8 - studii primare. La prima sesiune a sovietului orăşenesc a fost confirmată componenţa comitetului executiv: M.Noscov, L.Cozlovscaia, L.Gurchina, A.Bogdan, P.Şerghin, I.Costiuc, J.Gribanova. Preşedinte al comitetului executiv a fost ales M.Noscov.
