AcasăRezina în anii (1941-1944)
Războiul al doilea mondial a fost cea mai mare conflagraţie a secolului XX. Statele mari şi puternice (Germania, U.R.S.S., Franţa, Anglia, S.U.A. şi altele) au incercat să soluţioneze numeroasele probleme interne pe seama popoarelor şi ţărilor mai mici şi mai siabe. Stalin şi Hitler in timp de o lună au sfăşiat in bucăţi Polonia. In iunie-iulie 1940 au fost anexate la U.R.S.S. Basarabia, nordul Bucovinei, Ţările Baltice şi alte teritorii. U.R.S.S. se pregătea de noi operaţiuni militare contra Romăniei. Către 1941 interesele cxpansioniste ale U.R.S.S. s-au ciocnit de interesele Germaniei in Balcani. Colaborarea dintre Germania şi U.R.S.S. a fost intreruptă in iunie 1941, cănd Germania a invadat U.R.S.S. De la 22 iunie 1941 in războiul al II-lea mondial a participat şi armata Romăniei, urmărind scopul de a-şi restitui Basarabia, nordul Bucovinei şi Transilvania. Vom accentua că scopul participării Romăniei in războiul antisovietic era de a elibera teritoriile cotropite de către U.R.S.S. in 1940.. De aceea, generalul Ion Anto-nescu a chemat armata: "Dezrobiţi din jugul roşu al bolşevicilor pe fraţii noştri cotropiţi". Deci Romania a inceput la 22 iunie 1941 o acţiune militară pentru a-şi păstra fiinţa sa naţională, pentru a redobăndi drepturile sale legitime. Operaţiile militare impotriva armatelor sovietice le efectuau Armata a 4-a sub conducerea generalului de Corp de Armata Nicolae Ciupercă şi Armata a 3-a sub conducerea generalului de Corp de Armata Petre Dumitraşcu. Intre cele două armate romăne a fost plasată Armata a 11-a germană. Armatele aliate aveau să se confrunte din partea sovietică cu Armata a 9-a, comandant general-locotenentul I.V.Tiulenev şi Armata a 18-a, comandant - generalul A.C.Smirnov. După lupte crăncene, Corpul 54 de armata şi Divizia 50 - infanterie germană, acţionănd la nord de Orhei, au ajuns la Nistru la 16 iulie 1941. In darea de seamă asupra situaţiei judeţului Orhei făcută de prefectul judeţului colonelul Florian Medrea Guvernatorului Basarabiei la 30 iulie 1941 se constată că La 23 iulie treimea de nord-est a judeţului Orhei (sectoral Rezina) incă nu era liberă de trupele ruseşti. In ziua de 24 iulie 1941 92 de funcţionari au sosit din Iaşi la Chişinău, apoi la Orhei şi au organizat serviciul prefecturii. Prefectul Medrea informa că judeţul a fost impărţit in 5 circumscripţii. In oraşul de reşedinţă Orhei a fost reinstalat in prima zi ca primar domnul avocat Constantin Roşca, iar in oraşul de reşedinţă Rezina, domnul avocat Panaghianţ. Ultimul şi-a inceput activitatea la 6 august, nefiind posibilă instalarea autorităţilor civile, intrucăt oraşul era situat chiar pe malul Nistrului, in zona militară. In ziua de 18 august 1941 la Rezina a avut loc o conferinţa administrativă, ţinută cu autorităţile din plasa Rezina. Au fost prezenţi: locotenent-colonelul Florian Medrea -prefectul judeţului Orhei, Florin Vlădescu subprefect, Dumitru Griţic - prim-pretor al plasei Rezina, Ion Panaghianţ - primarul oraşului Rezina şi alţii. Aceasta a fost prima şedinţă a şefilor de autorităţi, reuniţi in cadrul noilor norme de organizare a plasei pentru prima data după reinstalarea autorităţilor Statului Roman. Scopul intălnirii a fost de a stabili primul contact, a analiza situaţia ce s-a creat la moment. D.Griţic, pretorul plasei Rezina a informat că in termeni scurţi a fost restabilită ordinea. De asemenea se constata posibila existenţă a unor bande de terorişti in pădurile din apropiere, care pot să săvărşească crime grave. Măsurile mtreprinse in oraşul Rezina erau insuficiente, fiindcă personalul poliţienesc era redus şi nu putea face faţă lucrurilor. In afară de aceasta, unităţile armatei romăne şi germane fiind in trecere prin Rezina se dedau la acte abuzive in ceea ce priveşte rechiziţionările şi cantonamentul lor. O altă cauză de ingrijorare o formau clădirile minate, precum şi obuzele neexplodate. Se constata lipsa de piese, specialişti pentru a pune in funcţiune industria. Treieratul păioaselor se efectua greu din lipsa de tractoare şi motoare. Astfel, in comuna Cinişeuţi lipseau motoarele pentru 4 batoze. Proprietării se plăngeau că armata germană nu intoarce lucrurile rechiziţionate de ruşi şi care se află acum peste Nistru, o altă plăngere era că locuitorii reintorşi pe la casele lor nu-şi găseau lucrurile.
