Atestarea satului Rezina

Se ştie că determinarea şi constatarea datelor istorice se face numai in baza documentelor vremii. Prima atestare a localităţii Rezina, ca sat boieresc, o găsim intrun document din 5 februarie 1495, prin care Domnul Ţării Moldovei Stefan eel Mare intăreşte lui Toader, pisarul (scribul), satul Rezina, unde a fost Alexa vătăman, pe Nistru, la gura Rezinei, cumpărat de la rudele sale, strănepoţi ai marelui Negrea cu 70 de zloţi tătăreşti. Iată ce se menţionează in acest document "Din mila lui Dumnezeu, noi, Stefan Voievod, domn al Ţării Moldovei facem cunoscut, cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citinduse, că a venit inaintea noastră şi inaintea tuturor boierilor noştri moldoveni mari şi mici, Donea, fiica Nastei, nepoata Marinei, de bunăvoia ei, nesilită de nimeni, nici asuprită, şi-a văndut ocina sa dreaptă, din uricul său drept, un sat pe Nistru, la gura Rezinei, anume satul Rezina, unde a fost Alexa vătăman, care acel sat s-a cuvenit in partea ei din ocinile străbunicului ei, pan Negrea; şi a văndut acel sat vărului său, slugii noastre credincioase pan Toader, pisarul nostru, pentru 70 zloţi tătăreşti" Sigur, satul este mult mai vechi, căci fusese ocina lui pan Negrea - străbunicul vănzătorului şi cumpărătorului Rezinei de la 1495. Istoricul A.Gonţa confirmă acest lucru, mărturisind că localitatea noastră a existat "pe Rezina şi Valea Neagră, unde instruiseră in prima jumătate a secolului al XV-lea vornicul Negrea de la Gădinţi şi fratele său Cănănău". Deci, la inceputul secolului al XVIea in timpul domniei lui Alexandru eel Bun (1400-1432), satul Rezina era deacum proprietatea vornicului Negrea, adică ocină, pe care apoi o transmite prin moştenire, iar Toader, pisarul (scribul) cumpără acest sat cu 70 zloţi tătăreşti de la nişte veri ai lui, şi anume de la Donea, fata Nastei, nepoata Marinei, strănepoata lui Negrea. De menţionat că in cartea domnească a lui Stefan eel Mare atestăm expresia nu "unde este", ci "unde a fost Alexa vătăman", adică fostul conducător al comunităţii săteşti, care a nimerit in stăpănire feudală privată. In luarea sa de cuvănt profesorul Sebastian Tudor, (consilier-şef la Inspectoratul pentru Cultură al judeţului Argeş), in legătură cu aniversarea a 500 de ani de la atestarea documentară a localităţii Rezina, in sprijinul afirmaţiei sale că documentul din 5 februarie 1495 atestă existenţa localităţii Rezina, dar nu poate să-i redea cu adevărat inceputul, aduce ca argument documentul din 20 decembrie 1437, prin care Domnitorii Moldovei, Ile şi Stefan, intăresc boierului "nostru credincios, pan Mihail de la Dorohoi" mai multe sate printre care "... şi incă satul la obărşia Rezinei, unde şede Ţigan"