Organizarea administrativă

Analiza datelor recensămăntului general al populaţiei Romăniei, efectuat la 30 decembrie 1930, ne demonstrează că situaţia demografică in Basarabia după Unire s-a caracterizat printr-o reducere simţitoare a mortalităţii şi o creştere a natalităţii. Drept rezultat s-a atestat sporirea populaţiei. Pe lăngă aceşti factori naturali, asupra creşterii populaţiei a influenţat şi afluxul de imigranţi veniţi din teritoriile din stănga Nistrului, ori, după cum scrie E. Giurgea, al "populaţiei flontante, venite după război din regiunea Podoliei, a Poloniei şi a Chersonului, şi din alte regiuni ruseşti mai indepărtate". Intradevăr, evenimentele politice legate de războiul civil din Rusia şi dezastrul de care erau insoţite, foametea din 1933 au constituit cauza venirii in judeţul Orhei şi, bineinţeles, la Rezina a unui număr mare de refugiaţi. După datele Dicţionarului statistic al Basarabiei, populaţia venită din stănga Nistrului in judeţul Orhei a constituit 7.680 de oameni. O mare parte din refugiaţii, veniţi in comuna Rezina in primii ani după Unire, o alcătuiau evreii, numărul lor atingănd către anul 1930 la 2961 de persoane. Majoritatea evreilor s-au aşezat cu traiul in Rezina-tărg. Tot in primii ani după Unire s-au intors la Rezina şi in alte localităţi natale o parte din ţăranii impuşi de imprejurări să participe la colonizarea regiunilor slab populate ale Rusiei, organizată de administraţia rusească in timpul reformei lui Stolăpin. Recensămăntul general al populaţiei Romăniei din 1930 ne dă următoarele date privitoare la populaţia comunei şi a plasei Rezina: După originea etnică majoritatea populaţiei in comuna Rezina o alcătuiau romănii, care numărau la 29 decembrie 1930 4384 sau 59% din populaţia totală. In Rezina-tărg şi Rezina-sat romănii alcătuiau numai 33%. Populaţia statornică in comuna Rezina după neam şi limba maternă s-a repartizat in anul 1930 in felul următor: in satul Boşerniţa din 638 de locuitori, 618 erau romăni, 2 ruşi, 7 bulgari, 3 evrei, 619 socoteau limba romănă limba lor maternă; in satul Ciorna din 1417 locuitori, 1379 erau romăni, 25 ruşi, 2 ucraineni, 1 polonez, 10 evrei, 1392 de oameni socoteau limba romănă limbă maternă, 15 - limba rusă şi 10 - limba idiş; in Rezina-sat locuiau 820 de oameni, dintre care 742 erau romăni, 8 nemţi, 22 ruşi, 1 polonez, 49 evrei, 743 socoteau limba maternă limba romănă, 8 limba germană, 22 limba rusă, 1 polona, 49 idişul; in Rezina-tărg in total erau 3767 de locuitori, dintre care 770 erau romăni, 6 - unguri, 2 nemţi, 80 ruşi, 3 bulgari, 4 poloni, 2889 evrei, 2 greci, 1 armean, 1 găgăuz, 1 sărb. Limba maternă 772 o socoteau romăna, 6 ungara, 91 limba rusă, 2889 idişul; in satul Stohnaia din 871 de locuitori, 837 erau romăni, 1 neamţ, 22 ruşi, 1 bulgar, 10 evrei. Din numărul total de locuitori 825 socoteau limba romană limba maternă, 1 - limba germană, 7 - limba rusă, 10 - idişul şi 1 limba bulgară76. In plasa Rezina erau născuţi in localităţile In care au fost recenzaţi 54346 locuitori sau 84,4%, s-au născut in altă parte 8551 dintre care 2772 bărbaţi şi 5779 femei, s-au născut In străinătate 1387, 135 au fost cu locul naşterii nedeclarat. Locuitorii cu limba maternă neromănă s-au cifrat la] 9799, dintre care 4749 bărbaţi, 5050 femei. Din ei ştiau romăneşte 7958 sau 81,2%, nu posedau limba romănă 1758, inclusiv 742 bărbaţi, 1016 - femei, 83 - n-au răspuns. Populaţia de alt neam decăt eel romăn alcătuia 9724 de locuitori. Toate aceste date statistice ne vorbesc despre dezvoltarea in Rezina a unor relaţii interetnice normale, in baza legislaţiei Statului de drept şi a Constituţiei Romăniei din 1923, care apăra interesele tuturor cetăţenilor romăni. Unirea Basarabiei cu Romania a fost insoţită şi de transformări administrative importante. După unire s-a păstrat impărţirea teritoriului ei in 9 judeţe (uezdl in timpul Rusiei ţariste), investindule insă cu dreptul de persoane juridice cu largi atribuţii administrative şi gospodăreşti.