Preistoria satului

In secolele XI-XII populaţia creştină din regiunea Carpato-nistreană se afla sub dependenţa confesională a bisericii bizantine. Cultul ortodox pătrundea prin cetatea Tyras şi mai apoi era răspăndit pe Nistru in sus. Această influenţă, după părerea noastră, ajungea şi pănă in spaţiul Rezinei de astăzi. De asemenea, au avut o anumită influenţă asupra vieţii populaţiei din raionul Rezina triburile nomade de stepă şi, in special, tătaro-mongolii. Dar prezenţa triburilor, popoarelor nomade n-a distrus populaţia băştinaşă. Relaţiile dintre localnici şi triburile migratoare n-au fost intotdeauna de natură războinică. Au existat perioade in care se stabileau relaţii paşnice, legături comerciale. Marea invazie a mongolilor in arealul de la răsărit de Carpaţi a avut urmări profunde asupra destinului istoric al populaţiei din aceste ţinuturi. Teritoriul de astăzi al Rezinei a cunoscut, incepănd cu mijlocul sec. al XIIIea, prezenţa tătaro-mongolilor. Invazia şi apoi stabilirea tătaro-mongolilor in apropierea Rezinei au afectat toate domeniile vieţii economice, politice din această regiune, a frănat dezvoltarea populaţiei locale. Dar, in pofida dominaţiei tătaro-mongole, procesul de dezvoltare a localităţilor din această regiune s-a dovedit a fi ireversibil. La Orheiul Vechi a fost descoperit un mare depozit de piese agricole din perioada Hoardei de Aur, datat de la mijlocul secolului al XIV-lea. Acest depozit cuprindea 68 de brăzdare, 42 de cuţite de plug, mai multe rame metalice pentru lopeţile de lemn, o săpăligă, o coasă şi alte unelte. Aceste vestigii ne mărturisesc despre nivelul inalt de dezvoltare al agriculturii din regiunea nistreană in general. De asemenea, ele ne confirmă faptul că imprejurimile Orheiului Vechi, de la Răut şi pănă la Nistru, erau locuite de o numeroasă populaţie agricolă baştinaşă. Toporul găsit in necropola de la Mateuţi stă mărturie faptului că agricultura in acest teritoriu se baza pe desţelenirea şi defrişarea a noi terenuri agricole, in urma epuizării suprafeţelor cultivate anterior. Slăbită de mari tulburări interne Hoarda de Aur s-a retras de pe aceste teritorii in anii 70 ai secolului al XTV-lea. In istoria ţinutului incepe o perioada nouă de luptă pentru unitatea teritorială şi naţională, luptă care a dus, in cele din urmă, la aderarea acestor pămănturi la statul medieval romănesc Ţara Moldovei, devenit independent la mijlocul sec. al XIV-lea..