Viaţa politică

Regimul autocraţiei ţariste nu permitea dezvoltarea vieţii politice, naţionale şi democratice. In general la instalarea sa, rezinenii considerau că regimul ţarist va fi temporar, deoarece deseori armata rusă năvălea, iar mai apoi se retrăgea inapoi in Rusia. De data aceasta insă n-a fost să fie aşa. De aceea unii boieri, oameni gospodari, işi exprimau dorinţa de intoarcere a Basarabiei la Moldova. De acum la 1814 unii rezineni erau antrenaţi in activitatea politica contra ţarismului, protestau că n-aveau şcoli, naveau biserica in limba maternă. Un sir de evenimente politice au avut loc in Rezina in anii 1905-1917, pe care nu le putem trece cu vederea. Ziarul "Bassarabscaia jizni" scria la 11 septembrie 1905: "Luănd pildă de la alte localităţi, au declarat grevă croitorii atelierelor din Rezina. Ei cer ziua de muncă de 12 ore, de la ora şapte dimineaţa pănă la şapte seara. Unii stăpăni s-au pronunţat a fi de acord, dar alţii refuză, injosindui . La 11 decembrie 1905 aceeaşi sursă ne comunică că "Sămmbătă, 11 decembrie, administraţia muncitorească locală a organizat un miting (după număr, al treilea). Sala era plină. Oratorii vorbeau despre rolul proletariatului, despre mişcarea de eliberare naţională, despre imbunătăţirea condiţiilor de trai etc. Un participant la miting, văzăndul pe ureadnic, a strigat: "Poliţia!": Oamenii s-au speriat, dar muncitorii au reuşit să-i liniştească şi mitingul a continuat". La scurt timp după prăbuşirea regimului ţarist in Rusia, la sfărşitul lunii martie 1917, la Rezina a fost infiintat Sovietul de deputaţi ai muncitorilor, in care au intrat reprezentanţi ai tuturor intreprinderilor din localitate. Ca o trăsătură comună a acelor timpuri, majoritatea membrilor acestui soviet erau străini, care se stabiliseră de nu prea mult timp la Rezina. In principiu, sovietul lupta pentru satisfacerea revendicărilor economice şi politice ale oamenilor muncii: solidarizarea socială şi politică a oamenilor, ziua de muncă de 8 ore, crearea sindicatelor muncitoreşti, majorarea salariilor, imbunătăţirea condiţii-lor de muncă şi de trai, dar şi pentru menţinerea integrităţii Rusiei. In luna mai delegatul garnizoanei din Petrograd, bolşevicul Krălenko a luat cuvăntul la o adunare, la care au participat aproape o mie de rezineni, unde a explicat esenţa şi insemnătatea tezelor din aprilie ale lui Lenin. La 20 septembrie 1917 in Chişinău s-a deschis congresul regional al Sovietelor de deputaţi ai muncitorilor, soldaţilor şi ţăranilor, la care au participat şi reprezentanţi din Rezina. Situaţia in judeţul Orhei se complică după incetarea operaţiilor militare de pe frontul primului război mondial in primăvara anului 1917, cănd in Rusia izbucnise revoluţia din februarie. Grupe de soldaţi ruşi, care se retrăgeau de pe Frontul Roman, şi care, practic, nu se mai supuneau nimănui, au inundat judeţul comitănd jafuri, asasinate de tot felul. Iată ce scria ziarul "Cuvănt moldovenesc" in aceste zile: "Pe data de 6 şi 7 iunie au sosit dinspre Odesa la gara Şoldăneşti 12 companii ale armatei ruse cu un efectiv de 3000 de soldaţi. La Şoldăneşti au cumpărat de la negustorii evrei vin şi, imbătăndu-se, au atacat gospodăria preotului, spărgănd 18 geamuri, au deteriorat prăvălia lui Talic şi au furat de la Zinovia Rusu hainele şi trei covoare. Pornind spre Orhei, au prădat in satul Curleni pe o mama şi fata ei de 100 ruble şi vreo 10 vedre cu vin. La Şărcova l-au bătut pe sergentul lor Dolghi pentru că s-a opus prădăciunilor şi au siluit multe femei. In mai ziarul "Svobodnaia Bessarabia" scria: "Din cauza scumpirii produselor alimentare in judeţul Orhei s-au inceput conflicte serioase cu vănzătorii. Drept urmare unele comitete (Rezina şi Cinişeuţi) au izbutit să micşoreze preţurile".