R-nul Cimislia. Atestat în 1672
NOTA STATISTICA . R.Cogоlnic. Distanţe: pînă în c-rul
r-nal - 24 km, pînă la st. c. f. Cimislia - 37 km, pînă la Chişinău - 52
km. Suprafaţa moşiei - 5.593 ha, dintre care arabile - 2.8,10 ha, vii - 363
ha, livezi - 231 ha. Case şi apartamente - 2.300, populaţia - 5.501
locuitori. 2 SRL agricole: "Dimver-Agro" (54 ha) şi "Mitalix-Vit" (641
ha), 880 gospodării ţărăneşti. Biserica ortodoxa "Sf. Gheorghe" şi 2 case
de rugăciuni pentru baptişti şi evanghelişti. Liceu teoretic, 2 grădiniţe
de copii. Centrul medicilor de familie, farmacie. Casă de cultură, 2
biblioteci. Oficiu postal şi o staţie automata de telefoane cu peste 1.000
de abonaţi. Conducta de apă din care se alimentează 80% din populaţia
localităţii. Complex sportiv cu 2 stadioane. Coop, de consum cu 3
magazine, 6 baruri. Post de poliţie
Bogat, mare şi frumos,
satui e aşezat оn gura
Văii Galbene, pe
: partea stоngă a rоului
Cogоlnic, оn apro-
pierea soselei Hоn-
ceşti-Cimişlia, mai la
- : vale de Bozieni. оn
fata satului, peste
lunca Cogоlnicului, e cătunul Fetiţa cu o
mare fabrică de vin. Colinele din spatele
satului sunt plantate cu vii şi livezi, care
dau peisajului la hotarul de nord al Bugea-
cului o deosebită pondere pitorească.
Arheologii au descoperit aici оn straturile suprapuse de sol mai multe silişti umane străvechi, una cu o vоrstă de 3.300 de ani, alta - de 2.300 de ani. Ultima, precum afirma savantul Ion Hоncu, a căzut pradă triburilor nomade cam două secole оnainte de era noastră. "Altă оncercare a oamenilor de a se stabili aici cu traiul s-a făcut cu vreo 1.800 de aniоn urmă, după
Bold din epoca romană.
transformarea Dacieiоn provincie romană. Atunci s-au format 2 sate, ele fiind prădate şi arse оn anul 376 оn urma invaziei hunilor. După formarea Ţării Moldovei a luat fiinţă un sat, care a avut o soartă identică celor precedente. Pe vatra lui au fost atestate urme de arsură, diferite obiecte din epoca moldovenească
(sec. XVI-XVII)".
Pe aceste meleaguri romanii au construit zidul de apărare intrat оn istorie cu denumirea Valul Traian de Sus. Pe moşia satului Gura Galbenei s-au păstrat 8 movile funerare care amintesc de luptele crоncene date cоndva de băştinaşi cu hoardele de cotropitori din stepele asiatice.
"Intemeiat pe la mijlocul sec. XVI", afirmă ESMiărв să indice sursa. Probabil, siliştea fiinţa pe timpul domniei lui Stefan eel Mare, dar analele arhivelor n-au păstrat mărturiile respective."Dicţionarul statistic al Basarabief (Chişinău, 1923) scrie: "Anul оntemeierii -1672"). Ştim cu precizie că la 11 febr. 1703 оn "Galbăna ţinutul Lăpuşna" stăpоnea o parte de moşie Costin Neniul. Iarоntr-un zapis din 25 mai 1731 Gura Galbănă este pome-nită ca punct de hotar al moşiei Hоnceşti.
In 1775 aproape de Galbăna, silişte răzeşească, apăru o cоşlă tătărească pe Cogоlnic, numită Bei Mоrza.
La 3 aug. 1812 Angheluşa Margarint, zisă Lupoaica, domiciliată la Chişinău, оi scrie feciorului Nicolae la Botoşani: "Fratele tău mai mic, Năstase, este acum căpitan la Gura Galbănă". In acea perioadă aşezarea este divizată оn două părţi - Galbăna de Sus cu o biserică de lemn din 1795 si Galbăna de Jos cu o
biserică de nuiele din 1800. оn 1814 Enache sin Anton, venit din Vaslui, se plоnse Mitropoliei că are doi copii de la prima căsătorie si doi din a doua căsătorie, dar оntrucоt e smolit şi cоntă din scripcă sătenii din Gura Galbenei 1-au luat drept ţigan, "mă tern că copiii ar putea să devină robi". E ştiut că ţiganii pe atunci erau şerbi, se vindeau ca unelte de muncă.
La Gura Galbenei a apărut оn 1815 moşierul Iancu Balş. Satul avea 3 iazuri, 30 de vii, 35 de mori de vоnt. Peste doi ani o parte din băştinaşi s-au mutat cu bejenarii bulgari pe pămоnturile cazone din părţile Căuşenilor.
оn iunie 1823 оn pădurea de lоngă Gura Galbenei moldovenii au prins оn arcan 195 de otomani pe care i-au mоnat оncătuşati la Chişinău.
La cele 2 biserici din localitate cu hramul "Sf. Gheorghe" şi "Adormirii" оn 1835 erau preoţi Grigore Ţipordei, оn vоrstă de 50 de ani, cu soţie şi şapte copii, şi Stefan Griţanu, оn vоrstă de 58 de ani, cu soţie şi doi copii. Moşier era Iancu Balş. Satul numвra 1.038 de bărbati şi 840 de femei.
оn 1850 bancherul de origine greacă din Odesa Teodor Rodocanachi se pricopsi aici şi оn satele vecine cu moşii enorme - 40.000 des. de pămоnt. оn Gura
Galbenei, devenită reşedinţă de ocol, оn 494 de familii trăiau 1.126 de bărbaţi şi 989 de femei. Maria Blidari avea 95 de ani, Grigore Musteaţă - 103, Leontie Gaiduc - 111 ani. Localitatea tinea 100 de cai, 400 de boi, 4.000 de oi şi capre. Recensămоntul din 1859, publicat peste doi ani la Sankt-Petersburg оntr-un registru voluminos, a fixat aici 396 case, 895 de bărbaţi şi 763 de femei. Epi-demiile treceau frecvent cu coasa prin populaţia din Basarabia.
Intre anii 1855-1863 la Gura Galbenei se afla o casă de etapă pentru arestanţii mоnaţi din Bugeac оn Siberia.
Centrul volostei оn 1869 s-a pomenit deodată cu două şcoli: una ministerială, alta de zemstvă. Comerciantul Rodocanachi repar-tiză pentru construcţia casei I clericale, oficiului postal şi a unei hflitt9''' livezi economice 36 des. de pămоnt. In 1872 el stăpоnea оn Gura Galbenei şi la Ivanovca 11.935 des. de pămоnt, inclusiv 1.925 des. de pădure. Centrul de voloste, inclus
jоn jud. Bender, număra 389 de curţi, 1.711 suflete, care ţineau 480 de cai, 1.500 de vite | cornute mari, 13.360 de oi. La biserica "Sf. Gheorghe" se оmpărtăşiseră 800 de creştini, la biserica "Adormirii" - 600.
In 1877 la Gura Galbenei a fost plasată comenduirea Diviziei căzăceşti Kaukaz, comandată de generalul Skobelev. Se deschide o staţie de telegraf. Mişcările masive de unităţi militare au avariat podurile de peste Cogоlnic. Starşinaua de voloste era un oarecare Pădureţ. Timp de un an s-au adresat medicului din localitate 318 bolnavi. оn 1882 ţăranii posedau 3.715 des. de teren arabil, aveau 64 des. de livadă, pe cоnd urmaşii grecului Rodocanachi stăpоneau оn Gura Galbenei şi la Ivanovca 9.750 des. de teren agricol şi 1.925 des. de pădure. 31 familii de ţărani оnaintează un demers la Ministerul de Interne din Basarabia cu rugămintea să le lase lor cele 647 des. de pămоnt de pe colina "Burlac" luate оn arendă, unde "am şi оntemeiat cătunul Rusovca". Dar un asemenea cătun nu şi-a găsit posibilităţi de dezvoltare.
In 1897 cele 2 scoli din Gura
Galbenei, avоnd 64 de locuri, erau frecventate de 93 de băieţei şi fetiţe. 258 de copii de vоrstă şcolară оnsă nu erau cuprinşi cuоnvăţătura, creşteau analfabeţi. оn acelaşi an оn Imperiul Rus s-a făcut separat recensămоntul aşezărilor care depăşeau 500 de suflete, inclusiv оn gubernia Basarabia. Gura Galbenei a intrat оn acest registru cu 2.337 de oameni (1.187 de bărbaţi şi 1.150 de femei), de religie ortodoxă fiind 2.228.
Zamfir Arbore numeşte Gura Galbenei tоrguşor. In "Dicţionarul geografic al Basarabief la 1904 el scria:
"Gura Galbenă, tоrguşor оn jud. Bender, centrul volostei cu acelaşi nume, aşezat оn valea Cunducului, la gura văii Galbăna. Două şoseleJeagă tоrguşorul cu Cubea şi Chişinвu. La sud, pe valea Cunducului, pоnă la valea Lopatnicul, sunt 24 movile, cari poartă numele de Mojilele-Străjilor. Are 406 case, cu o populaţie de 2.442 suflete ţărani romвni; biserică; staţie de cai de poştă; ruinele vechiului castel al familiei Balş; 925 vite mari. Ţăranii sunt strоmtoraţi din cauza lipsei de pămоnt. Proprietarul, bancherul din Odesa Rodocanachi, posedă aici peste 24.000 desetine" (Valea Cunducului e valea Cogоlnicului).
La 18 dec. 1904 au avut loc alegerile starşinalei de voloste, alegeri gălăgioase şi agitate, dintre cei doi candidaţi -Plăcintă şi Frunză - birui primul. Alegerile s-au оncununat cu o beţie оn masă şi o оncăierare de pomină.
Administraţia zemstvei a organizat оn primăvara anului 1905 оn Gura Galbenei o grădinită pentru copiii ţăranilor nevoiaşi. Iar vara, la 13 iulie, o ploaie torenţială a inundat toate casele din partea de jos a localităţii. оn 1906 din cei 371 de copii de vоrstă şcolară rămоneau neşcolarizaţi 283. Staţia poştală dispunea de 3 trăsuri şi 12 cai. Moşia boierului Russov, оn mărime de 3.246 des. de pămоnt, care rоvnea să puna temelia cătunului Rusovca, trecuоn 1909 оn posesia Băncii ţărăneşti funciare. оn anul de оnvăţămоnt 1909-1910 frecventau şcoala ministerială 94 de băieţi şi fete, cea de zemstvă -35 de elevi.
Pentru viticultorii din localitate оn febr. 1911 s-au organizat cursuri de altoire a viţei de vie pe portaltoi american, mai rezistent la mildiu şi filoxeră. Iar оnvăţătoarea A. Eviţcaia, care creştea viermi de mătasă, a primit o Gramotă de la Curtea Ţarului, mulţumindu-i-se pentru ciorapiiоmpletiţi de ea şi trimişi cadou copiilor Imperatorului
Rus. Gazeta "Drug" ("Amicul") din 24 sept. 1911 scria că "satul Gura Galbenei se vesteşte оn regiune prin tоlhari agresivi -Bărgan, Bodean, Roşcovan, care vоră оn groază gospodarii оnstăriţi". Morile cu motor ale lui Iulius Fişbein şi cea a lui Nicolae Adamov fusese pretuite respectiv cu 2.790 şi 6.230 rub. La 31 oct. 1913 zemstva judeţeană repartiză 13.835 rub. pentru construcţia unei şcoli noiоn Gura Galbenei. Iar оn 1914 aici se оnfiinţează o staţie agronomică pe o suprafaţă de 9 des. de pămоnt arabil. In 1915 оn localitate activau 2 şcoli şi 2 biserici.
După reunirea Basarabiei cu Romania, şcolile din Gura Galbenei trecuseră la alfabetul latin cu predare оn limba maternă. La 21 ian. 1918 оn sat au descălecat unităţi militare romвne din Divizia 2 de Cavalerie venite "pentru a pune la adăpost populaţia jefuită de bandele bolşevice оn retragere".
Instituţia romвnă "Casa Noastră" оn sept. 1922 i-aоnzestrat pe 288 de ţărani din Gura Galbenei cu 1.239 ha de pămоnt confiscat din moşiile boiereşti. Peste un an localitatea avea 1.157 de case, 3.362 de bărbaţi şi 4.437 de femei, 4 mori de vоnt şi 2 mori cu aburi, 2 şcoli primare, o farmacie, oficiu postal, 11 cоrciume. Era оn ruine castelui lui Balş.Morile lui A.Tigran şi A.Ruzenştein aveau fiecare o capacitate de 4.800 kg. de făină
măcinată pe zi. оn 1933 la biserica "Sf.Gheorghe" de aici a făcut o slujbă arhierească Mitropolitul Gurie.
Autorităţile sovietice au оnregistrat оn toamna a. 1940 оn Gura Galbenei 5.291 de locuitori, dintre care 5.076 erau romвni, 18 - ruşi, 12 - ucraineni şi 185 de alte etnii. La 2 aug. Fiodor Homoja a fost inclus оn delegaţia Basarabiei invitată la Moscova, la"sesiunea Sovietului Suprem al URSS, care "a consfinţit" formarea RSS Moldoveneşti.
Tot оn august, dar de acum оn 1944, trupele Armatei 37 a Frontului 3 Ucrainean, оn cadrul operaţiei de război Iaşi-Chişinău, au dat lupte оn podgoriile şi pe şoselele din preajma localităţii Gura Galbenei. Căzuseră de acum Chişinăul şi Bucureştiul, iar aici unitătile germane aflate оn cazanul de foe al оncercuirii mai depuneau o rezistenţăоndоrjită. Abia la 25 aug. batalioanele sovietice au pătruns оn satul asediat. Apoi a urmat mobilizarea totală, sute de bărbaţi din Gura Galbenei au contribuit la rostogolirea valului de foe al războiului spre Berlin, dar mulţi au rămas să-şi doarmă somnul veciei оn morminte ostăşeşti comune din Polonia, Ungaria, Iugoslavia, Austria, Cehoslovacia, Germania. De pe front n-au revenit la vatră:
Nistor Balaban (1917-1945), Toma Balaban (?-1945), Vasile Balagan (7-1945), Vasile Balan (?-1945), Mihail Barbă (7-1945), Petru Barbă (7-1945), Macarie Bargan (?-1945), Mihail Bargan (7-1945), Chiril Bоrsan (7-1945), Hie Bоtcă (?-1945), Alexandru Blagodarenco (1909-1944), Dumitru A. Blagodarenco (1919-1945), Dumitru G. Blagodarenco (1920-1945), Cris-tofor Bobоlev (7-1945), Gheorghe Bodean (1920-1945), Spiridon
Bodişteanu (1911-1945), Vasile Bolun (?-1945), Dumitru Borş (1926-1945), Filaret Borş (7-1945), Vasile Bragaru (1906-1945), Dumitru Branişte (7-1945), Iachim Burduh (1920-1945), Tudor Burduh (1924-1945), Victor Caldare (1907-1945), Dumitru Catană (1913-1945), Tudor Catană (1910-1945), Alexei Cebotari (7-1945), Atanasie Cebotari (1922-1945), Stefan Cebotari (1910-1945), Ion Cecla (?-1945), Isidor Chicerman (7-1945), Petru Chicerman (1912-1945), Daniel Chiţac ( 1913-1945), Aron Ciancovici (1908-1944), Axentie Ciornоi (7-1945), Isidor Ciudin (1916-1945), Procopie Ciudin (?-1945), Simion Ciudin (1923-1945), Andronie Codreanu (1923-1945), Gheorghe Codreanu (1926-1945), Stefan Codreanu (1924-1945), Nicolae Cofranenco (7-1945), Alexei Cubasov (7-1945), Pavel Cubasov (1906-1945), Iacob Cucerescu (1914-1944), Atanasie Cuhureanu (1910-1945), Hie Cuhureanu (?-1945), Nichita Cuhureanu (7-1945), Nicolae Curcan (7-1945), Abram David (1905-1945), Teodosie David (1907-1945), Damian Demcenco (?-1944), Mihail Donescu (1905-1945), Dionisie Doni (1926-1945), Nistor Doni (7-1945), Tudor Doni (1921-1945), Stefan Donoga (1924-1945), Vasile Donoga (1916-1945), Leonid Draghici (1919-1945), Emilian Dron (7-1945), Iacob Dron (7-1945), Alexandru Fochin (1917-1945), Alexandru Gadarag (7-1945), Andrei Gaiduc (1910-1945), Petru Galeata (7-1945), Andrei Gоsca (1901-1944), Nicolae Gujea (1923-1944), Alexandru Herghelegiu (?-
1945), Procopie Herghelegiu (?-1945), Mihail Ianovici (1923-1944), Ion Jechiu (7-1944), Stefan Jechiu (?-1945), Tudor Jechiu (1926-1945), Vasile Jechiu (1903-1945), Stefan Jentemir (1909-1945), Vasile Jentemir (1914-1945), Efim Jubea (7-1944), Ion Luchian (7-1944), Vladimir Luchian (7-1944), Alexandru Mardari (7-1945), Grigore Mardari (7-1945), Alexandru Medoni (1921-1945), Ion Mihailovschi (1922-1945), Mihail Mihailovschi (7-1945), Timotei Mihailovschi (1924-1945), Pavel Mоrza (7-1945), Vasile Mоrza (1909-1945), Gavril Moisei (1915-1944), Ion Moisei (1924-1945), Victor Moraru (1906-1945), Constantin Morozan (1914-1944), Gheorghe Munteanu (1914-1944), Alexandru Olarescu (1922-1945), Dumitru Olarescu (7-1945), Grigore Olarescu (1914-1945), Ilarion Olarescu (1904-1945), Silvestru Olarescu (?-1945), Dumitru Ou (1924-1945), Gheorghe Ou (7-1945), Constantin Padureţ (1914-1945), Iacob Padureţ (1912-О945), David Paerele (1905-1945), Timotei Papuha (7-1945), Ion Perciune (7-1945), Nicolae Puşnei (?-1945), Simion Raneţchi (1905-1945), Nichifor Raznoval (1914-1945), Nicolae Robu (7-1945), Nicolae Roşcovanu (1925-1945), Alexandru Rotaru (7-1945), Dumitru Rotaru (7-1945), Grigore Rotaru (?-1945), Hie Rotaru (1923-1945), Iustin Rotaru (1922-1945), Procopie Rusu (7-1945), Gheorghe Samoil (1923-1945), Isae Samoil (1914-1945), Tihon Samoil (1904-1945), Onofrei Sava (7-1945), Hie Sоrbu (?-1945), Petru Sоrbu (1907-1945),
Isidor Stоna (1924-1945), Andrei Stratila (1904-1945), Sergiu Stratila (7-1945), Vladimir Stratila (7-1945), Silvestru Stratu (7-1945), Anton Strelciuc (1919-1945), Gheorghe Tacu (1921-1945), Ilarion Tărоţă (1910-1945), Simion Tărоţă (1908-1945), Ion Torgai (1924-1945), Nichifor Torgai (7-1945), Grigore Ţepordei (7-1945), Stefan Ţurcanu (1903-1945), Atanasie Usatоi (?-1945), Ion Vsleanu (1920-1945), lacob Vrabie (7-1945), Petru Vrabie (1917-1945).
Aceşti eroi sunt eternizaţi оn Cartea Memoriei şi оn monumentul gloriei militare din localitate. Şi basarabenii au contribuit la doborоrea fiarei fasciste, dar cei rămaşi оn viaţă, aşa calici cum erau, s-au оntors la baştină, unde-s оnmormоmtaţi strămoşii, n-au rămas povară grea pe capul altor popoare.
Un nepot de al lor, Grigore Roş-covanu (n. 3 aug. 1967) şi-a pus viaţa pe altarul independenţei оn luptele de la Nistru din vara lui 1992, fiind оnhumat la cimitirul din satul natal.
La destrămarea populaţiei băştinaşe şi-au adus contribuţia şi deportările masive realizate de comisarii roşii. In 1941 din Gura Galbenei au fost strămutate оn Kazahstan 10 persoane: Boris Corlăteanu, Mitrofan Jubea, Alexei Samoilă, Alexandru Samoilă, Eudochia Samoilă, Irina Samoilă, Leonte Samoilă, Nadejda Samoilă, Sava Samoilă şi Procopie Torgai.
După război au urmat deportări şi mai crоncene, оn regiunea Kurgan au fost căraţi cu vagoane pentru vite "chiaburii", de fapt, floarea gospodarilor din sat, 73 de oameni: Anton Armas, Ecaterina Armas, Ion Armas, Maria Armas, Năstase Armas, Ana Balan, Serghei
Balan, Vasile Blonschi, Ion Borş, Simion Borş, Stepanida Borş, Fevronia Ciudin, Maria Ciudin, Nestor Ciudin, Policarp Ciobanu, Ecaterina Corlăteanu, Ana David, Susana David, Vera David, Zinovia David, Ion Denescu, Ana Doni, Andrei Doni, Ecaterina Doni, Elena Doni, Efrosinia Doni, Gheorghe I. Doni, Gheorghe Gh.Doni, Grigore Doni, Ion G. Doni, Ion Gr. Doni, Haralampie Doni, Maria Doni, Timofei Doni, Zinovia Doni, Ana Grişanu, Ion Grişanu, Panfil Grişanu, Vasilisa Grişanu, Ana Jubea, Efimia Jubea, Elizaveta Jubea, Eudochia Jubea, Dumitru Jubea, Fedot Jubea, Ion Jubea, Parascovia Jubea, Petru Jubea, Simion Jubea, Tatiana Jubea, Gheorghe Mihai, Alexandru Puşnei, Elena Puşnei, Macrina Puşnei, Maria Puşnei, Petru Puşnei, Alexandra Seleţchi, Eufrosinia Seleţchi, Ion Seleţchi, Pavel Seleţchi, Tamara Seleţchi, Andrei Tătaru, Ecaterina Tătaru, Zinovia Tătaru, Ana Torgai, Elena Torgai, Feodora Torgai, Maria Torgai, Olga Torgai, Simion Torgai, Valeriu Torgai.
Tudor Ţopa
Bibliografie
Batiuskov P.N. Bessarabia. Istoriceskoe opisanie. Sankt-Petersburg, 1892.
Buletinul Institutului de cercetări sociale al Romвniei. Regionala Chisinău. Chişinău, 1939, tom.II.
Dokladо Bessarabskoi gubernskoi zemskoi
upravо v 1895 godu. Chişinău, 1895.
Narodnoe obrazovanie v Benderskom uezde v 1897-1898 godu. Bender, 1898.
Vinogradarstvo Benderskogo uezda Bessarabskoi gubernii. Bender, 1915.
NOTA DE UZ ACTUAL
Cod postal - MD-4118. Tel. primăriei - 0-241-43-236.
