R-nul Anenii Noi. Atestat la 22 febr.1446 cu denumirea Davidouţi
NOTĂ STATISTICĂ . R. Nistru şi Bоc. Distanţe: pînă în
c-rul r-nal - 32 km, pînă la st. c. f. Varniţa - 9 km, pînă la Chişinău - 64
km. Gospodării -1.500. Populaţia - 3.460 de locuitori. SA "Romadon" şi
"Agrozooplan", CAP "Viorica &K", asociaţii obşteşti "Casa Noastră",
"Vadul Nistrului", "Agroext". Biserica "Sf. Nicolae". Liceu, cămin
cultural, 2 biblioteci, oficiu postal, centru al medicilor de familie,
grădiniţă de copii, o cafenea, 8 magazine şi baruri. Parc-memorial.
Satul e gazificat.
Localitate rurală mare
pe malul drept al
Nistrului, la gura rоului
Bоc, mai sus de or.
Tighina, alături de
autostrada Cernăuţi-
Chişinău-Odesa.
,, оnspre Calfa se a-
şterne, pe cоţiva km,
lacul Salaş,
completоnd peisajul cu o privelişte superbă.
Peste podul, care leagă cele două maluri
ale Nistrului, se află satul Bоcioc. Lunca
de la cotitura fluviului, spre Teliţa, e bogată
оn livezi şi legumării.
"Primii oameni s-au stabilit aici cu traiul оn jurul anului 3300 о."Hr. şi au оntemeiat 3 sate, vetrele cărora au fost descoperite de specialişti, tălmăceşte savantul-arheolog Ion Hоncu. Pe locurile lor au fost colectate fragmente de vase din argilă şi alte obiecte casnice din perioada tоrzie a epocii bronzului. Alte 2 sate au luat aici fiinţă circa 2400 de ani оn urmă, acestea fiind devastate şi incendiate оn jurul anului 200 о. Hr., odată cu invazia triburilor germanice ale bastarnilor, fapt confirmat de materialeie arheologice atestate pe vetrele lor: aglomeraţii de lut ars, fragmente de
vase şi alte vestigii istorice din perioada timpurie a epocii fierului (sec. IV-II1 о. Hr). O nouăоncercare a oamenilor de a se stabili aici cu traiul s-a fвcut оn jurul anului 700 era noastră. Sătucul оntemeiat era de proporţii reduse, locuitorii lui se adăposteau оn bordeie şi foloseau unelte simple оn gospodăria casnică. Putin mai tоrziu.aici au apărutоncă 6 sate, pe vetrele lor de asemenea fiind colectate obiecte casnice din epoca migratiilor, din sec. X-XI după Hristos. Actualul sat a fost оntemeiat оn timpul existenţei Ţării Moldovei, pe vatra lui veche fiind colectate materiale arheologice din sec. XV-XVII". (Ion Hоncu. Vetre strămoşeşti din Republica Moldova. Chişinău, 2003).
Autorul оndreptarului bibliografic оn două volume "Localităţile Moldovei оn documente şi cărţi vechо Vladimir Nicu descoperă că Gura Bоcului a fost menţionată pentru prima data оn scris la 22 febr.1446 cu denumirea Davidouţi, făcоnd trimitere la o carte domnească de pe timpul voievodului Stefan. [Documenta Romaniae Historica. A.Moldova. Vol.1. Bucureşti, 1975).
Deci, vatra strămoşească de la revărsarea rоului Bоc оn Nistru are o vоrstă
căruntă de aproape 6 veacuri. La оnceput siliştea mai purta şi toponimul Davida. Pe panoul de la poarta aşezării e scris anul оntemeierii 1457, anul cоnd Stefan eel Mare a urcat pe tronul Moldovei.
оntr-un hrisov (act de proprietate din epoca feodală), ticluit la 20 ian.1716, se vorbeşte despre "Davida pe Nistru, ţinutul Orhei", fosta moşie a cronicarului Miron Costin "luată de turci". оntre băştinaşi bоntuia opinia că "această parte de pămоnt din vechime era stăpоnită de turcul Magomet Cоrpa, care s-a convertit la islam". Istoricul şi scriitorul Zamfir Arbore
de acum 87 de familii, dar оn 1840 s-au mutatоn oraşul Bender 79 de familii. Către 20 oct. 1850 оn Gura Bоcului rămăseseră 7 familii cu 19 bărbaţi şi 11 femei. După ce moşia trecu оn posesia lui Carp Ianovski populaţia оncepu să crească, el angajă noi lucrători, inclusiv 3 fraţi Cherdevară -Grigore, Petru şi Chirilă, toţi tineri, necăsătoriţi, la care se alătură şi cetăţeanul austriac Constantin Grunau cu soţia. Podul plutitor de pe' Nistru putea să transporte de pe un mal pe altul pоnă la 200 de soldaţi pedeştri din oştirile ruse concentrate оn cetatea de la Tighina. Polkovnikul-dvorean
constată: "După alipirea Basarabiei la Rusia, generalul Catargi a căpătat de la guvernul rus două moşii: satul Gura Bоcului şi Leontievo. La 1827, оn satul Gura Bоcului au fost 3 familii de mazili şi 37 de ţărani romвni. Generalul Catargi a mai adus coloni 33 familii de ruteni, robi fugăriţi din Rusia. După moartea generalului, satul a trecut la moştenitorii săi".
Biserica fusese construită оn 1781 cu cheltuiala sătenilor. оn 1831 Gura Bоcului avea 68 de gospodării (137 de bărbaţi şi tot atоtea femei), aparţinea baronului Iosif Catargi. Nici biserica, nici preotul nu aveau pămоnt. In 1835 aici fuseseră оnregistrate
Ianovski se pricopsi la Gura Bоcului, la Teliţa şi Roşcani cu 3.813 des. de pămоnt arabil şi 402 des. de pădure.
оn 1882 ţăranii din Gura Bоcului aveau 1.025 des. de pămоnt arabil şi 564 des. de livezi, moşierul Ianovski - de trei ori mai mult. La 10 aug. Nistrul s-a revărsat putemic, inundaţia a durat două săptămоni pricinuind mari pierderi оn livezi şi zarzavaturi, mоnоnd spre mare stoguri оntregi de fоn, acareturi şi animaleоnecate. Apoi vini o nouă nenorocire: оn anul următor 61 de Vaci şi boi mor de ciumă.
оn 1897, cоnd s-a făcut un recensămоnt special al localităţilor cu peste 500 de
22 iunie 1941 s-a
dezlănţuit războiul. La
16 iulie a căzut
or.Chişinău, trupele
germane şi romвne au
forţat Nistrul, continuоnd
ofensiva spre Odesa. оn
primăvara anului 1944
frontul reveni la Nistru.
оn noaptea spre 13 apr.
regimentul 429 de
infanterie sovietică a
forţat riul şi a ocupat un
capăt de pod la Gura
Bоcului. Luptele
оnverşunate pe acest platou au durat patru luni, pоnă la 20 aug., cоnd s-a desfăşurat operaţia Iaşi-Chişinău. "Pentru eroismul manifestat оn luptele de la Gura Bоcului оn 1944 18 ostasi sovietici au
fost distinsi cu titlul de Erou al Uniunii Sovietice. A urmat mobilizarea totală, sute de bărbaţi din acest sat au fost aruncaţi оn bătăliile date оn Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, Germania. оn lupte au căzut: Diomid Anghel (1925-1945), Gheorghe Antoci (1923-1944), Ion Antoci (1914-1945), Terentic Antoci (1911-1944), Ilarion Brоnzan (1921-1944), Ion Buzău (1920-1945), Matei Buzău (1924-1944), Ion Ceaglei (1921-1945), Isidor Ceaglei (1912-1945), Igor Ciubotaru (1921-1945), Stefan Ciobanu (1926-1945), Grigore Cojocaru (1926-1945), Iacob Cojocaru (1924-1945), Ion Cojocaru (1920-1945), Petru Cojocaru (1921-1945), Samson Cojocaru (1926-1945), Simion Cojocaru (1923-1945), Stefan Cojocaru (1921-1945), Simion Costetchi (1921-1944), Grigore Coval (1925-1945), Ion Coval (1902-
locuitori, Gura Bоcului
număra 1.502 oameni
(790debărbaţişi712
femei), dintre care
1.488 erau creştini de
religie ortodoxă
răsăriteană. Iar la оnc.
sec. XX aici trăiau
2.871 desufleteоn 279
de case. Dicţionarul
geografic al Basarabiei
din 1904 conctretiza:
"Parte din populaţie
sоnt' ruteni, iar
majoritatea români.
Rutenii s-au romвnizat
şi vorbesc bine
moldoveneşte". Rutean
e nume dat de austrieci
ucrainenilor din
Bucovina şi Galiţia.
Cifra de 2.871 locuitori
pare a fi exagerată.
Căci оn 1910 satul
număra doar 1.676 de locuitori. Cоţiva
ani оn urmă, оn timpul rebeliunii din 1906-
1907, ţăranii tăiaseră aproape toată
pădurea moşierului Ianovski, extinsă pe
un mare masiv la cotitura Nistrului mai la
deal de sat.
După reunirea Basarabiei cu Romania, la 10 mai 1921 оn Gura Bоcului a fost fondată o cooperativă agricolă cu 100 de membri şi un capital de 20 mii lei. оn cadrul reformei agrare din anul următor 372 de ţărani din Gura Bоcului au fost оnzestraţi de Instituţia romвnв "Casa Noastră" cu 1.075 ha de pămоnt. оmpreună cu Drăgălina оn 1930 Gura Bоcului număra 2.814 suflete.
La 28 iunie 1940, оn urma ultimatului dat Guvemului Romвniei, armata sovietică a ocupat Basarabia, оmpingоnd frontiera de pe Nistru pe Prut. Noua administraţie a оnregistrat оn Gura Bоcului 2.852 de oameni, dintre care 2.817 - moldoveni, 19 - ruşi, 5 - ucraineni şi 10 - evrei. Iar la
1945), Nichita Dilevchi (1912-1945), Pavel Dilevschi (1917-1945), Sergiu Dilevschi (1926-1945), Ion Droganenco (1925-1945), Alexandra Dunduc (1914-1944), Stefan Dunduc (1926-1945), Vasile Gоlcă (1906-1945), Alexei Gori (1923-1945), Haralambie Gori (1908-1945), Ilarion Gori (1926-1945), Nistor
1945), Ion V.Todică (1921-1945), Melentie Todică (1922-1944), Pavel Todică (1923-1945), Ion Vieru (1926-1945), Diomid Vizitiu (1926-1944), Dumitru Vizitiu (1920-1945), Ion Vizitiu (1914-1945).
0 filă tristă оn istoria localităţii au lăsat şi deportările staliniste. Din Gura Bоcului au fost strămutaţi forţat оn regiunile
Gori (1902-1945), Ilie Grigoriev (1923-1945), Trofim Gudima (1909-1945), Ilarion Ivanov (1924-1945), Nicolae Lapicus (1926-1945), Pavel Muşuc (1921-1945), Veaceslav Musuc (1914-1945), Vasile Nujda (1917-1944), Alexei Osipov (1906-1945), Dumitru Pascal (1921-1944), Grigore Pierdevară (1923-1945), Alexei Pоslaru (1923-1945), Atanasie Pоslaru (1911-1945), Dumitru Pоslaru (1910-1945), Sava Pоslaru (1921-1945), Sergiu Pоslaru (1917-1945), Pintilie Rusu (1904-1945), Nicolae Sipov (1926-1944), Ion Sоrbu (1907-1944), Laurentiu Sоrbu (1906-1945), Sergiu Sоrbu (1919-1945), Vasile Surchician (1914-1944), Iacob Şipitca (1921-1945), Ignatie Sipitca (1923-1944), Sergiu Sipitca (1920-1945), Pavel Sipitca (1920-1944), Ananie Todică (1912-1945), Carp Todică (1902-1944), Dumitru Todică (1919-1945), Gavril Todică (1924-1944), Ion M.Todică (1925-
siberiene Tomsk, Kurgan şi Tiumen 32 de persoane, şi anume:
Claudia Antoci, Grigore Antoci, Maria Antoci, Nina Antoci, Parascovia Antoci, Serghei Antoci, Tatiana F.Antoci, Tatiana S.Antoci, Valentina Antoci, Ana Curleac, Eudochia Curleac, Ivan Curleac, Mihail Curleac, Vasile Curleac, Panadia Gudima, Vasile I.Gudima, Vasile V.Gudima, Vladimir Gudima, Elena Palii, Elizaveta Palii, Ilarion Palii, Lucheria Palii, Simion Palii, Valentina Palii, Varvara Palii, Zinaida Palii, Gheorghe Şipitca, Fiodor Şipitca, Ivan Şipitca, Maria Şipitca.
La 1 aug. 1949, după ani grei de război, foamete, epidemii şi deportări, оn Gura Bоcului trăiau 2.291 de oameni (2.238 de moldoveni, 31 de ruşi, 6 ucraineni ş.a.) In comparaţie cu anul 1940 populaţia se micşorase cu 562 de suflete.
Ziarul "Moldova Socialistă" din 17 dec. 1949 scria: "Eri au plecat la Moscova la sărbătoarea de 70 de ani din ziua
naşterii tovarăşului Stalin: P.A.Cruceniuc - scriitor, F.F.Cebotari - savant, S. A.Boltenco - preşedintele kolhozului din Gura Bоcului, N.N.Ungureanu - vinodel, V.P.Dorul - Erou al Muncii Socialiste, M.D.Ciobanu - stahanovist din Chişinвu".
Sovhozul-fabrică "Nistru", organizat pe baza k-zului, s-a specializat оn legumicultură, asigurоnd cu materie primă fabrica de conserve din Anenii Noi şi Căuşeni. Acum aici activeazăоn domeniul industrial SA "Romadon", оn cоmpul agricol CAP "Viorica &K" şi SA "Agrozooplan", un număr impunător de gospodвrii 'ţărăneşti particulare.
Recensămоnturile din 1979 şi 1989 au fixat оn Gura Bоcului 3.384 de locuitori (1.582 de bărbaţi si 1.802 femei) şi 3.681 de cetăţeni (1.725 de bărbaţi şi 1.956 de femei). In martie 1991 populaţia de aici n-a susţinut referendumul unional de reanimare a URSS. Apoi a urmat conflictul armat de pe Nistru. La 12 apr. 1992 gardiştii, susţinuţi de Armata 14 a Federaţiei Ruse, au deschis foe asupra poli-ţiştilor aflaţi pe poziţii la Gura Bоcului şi Varniţa şi au aruncat оn aer un fragment al podului de peste Nistru. La Bender s-au оncins lupte sоngeroase pe străzi şi оn preajma cetăţii. Sute de bărbaţi au căzut seceraţi de gloanţe. A fost un război, care a rămas o enigma dureroasă оn istoria noastră.
Alexandru Ganena ,Tudor Ţopa
Bibliografie.
Alimanah "Bessarabţa". Chişinău, 1903 Bezviconi Gh. Boierimea Moldovei dintre Prut şi Nistru. Bucureşti, 1943, vol. II Din tezaurul documentar sucevean. Catalog de documente. 1393-1849. Bucurest: 1983.
Ghibănescu Gh. Ispisoace si zapise Vol.11. Iasi, 1933
NOTA DE UZ ACTUAL.
Cod postal - MD-6523.Tel. primariei - 0-265-41-221.
