R-nul Briceni, com. Mihăileni. Atestat la 25 oct. 1832
NOTA STATISTICA . Rоul Racovăţ. Distanţa pînă la
c-rul comunal -1,5 km, pînă la c-rul r-nal - 27 km, pоnă la st. c. f.
Ocniţa - 38 km, pоnă la Chişinău - 202 km. Populaţia -345 de oameni.
Şcoală primară, bib-că, oficiu postal, magazin mixt.
Primă menţiune
despre s. Grozniţa o
aflăm оn fondurile
Arhivei de stat şi ea
indică data de 24
oct. 1832. Sătucul,
desigur, era foarte
mic, cele cоteva
familii cu care a fost
atestat ca localitate оşi depănau traiul оn
linişte, fara a se manifesta prin
evenimente deosebite, fara a lăsa urme
cоt de cоt vizibile оn canavaua istoriei. Aşa
cum o mai făceau şi satele din vecinătate
Bălcăuţi, Hincăuţi, Rotunda, Mihăileni,
Halahora de Sus.
De altfel, tot aşa оşi duce traiul Grozniţa şi оn zilele noastre. Situat pe malul drept al unui mic afluent al Racovăţului, sătucul оnfruntă cu dоrzenie greutăţile timpului şi se оncălzeşte оn spe-ranţa unei vieţi mai decente. Relieful e deluros, dar solurile de cernoziom au humus destul şi, dacă sunt lucrate cu rоvnă, de obicei, recompensa e cea aşteptată. Cea mai impunătoare altitudine e dealul dinspre Bălcăuţi: 264 m deasupra nivelului mării. Are şosea buna spre Bălcăuţi şi, pe lоngă Mihăileni, spre traseul de importanţă internaţională
Chişinău-Cernăuţi.
Dar să revenim la istorie, cu toate ca ea pentru Grozniţa e mica şi foarte săracă оn documente scrise. Arheologii оnsă citesc istoria şi din alt fel de documente. In оmprejurimile Grozniţei, de exemplu, atenţia lor a fost atrasă de movilele mari, оnalte de 8-10 m, de pămоnt - peste 20 la număr, ridicate cu mult оnainte de aparitia satului, cu multe veacuri оn urmă. S-au dat lupte pe aici оntre băştinaşi şi nohaici, care le prădau avutul. Războinicii răpuşi erau оnmormоntaţi sub aceşti tumuli.
După prima menţiune următoarea intervine abia la 24 apr. 1902. Din ea aflăm că preotului Arefa Batiţchi de aici i se conferă Crucea cu diamante a Sinodului. Chiar şi оn listele recen-sămоntului din 10 noiem. 1940 Grozniţa e оnscrisă ca un mic sătucean. Războiul, totuşi, nu-1 ocoleşte nici pe el. Sunt mobilizaţi toţi bărbaţii, care puteau tine arma оn mоini. Dintre ei sоnt răpuşi оn lupte:
Marcu Antoniuc, Ignat Cojulencu, Ion Cojunencu, Chiril Coman, Vasile Cramari, Vasile Dobоndă, Sitnion Fuga, Vasile Gherţevoi, Teodor Goncear, Zaharia Goncear, Gavril
Goroşov, Ion Gricalovschi, Efrim Hoşcevoi, Vasile Hoşcevoi, Procopie Iaţco, Serghci Lungan, F. Mitriniuc, Ion Mitriniuc, N. Mitriniuc, S. Mitriniuc, Ion Nicoluşca, Clementii Rcbuleţ, Mifodie Robuleţ, Mihail Robuleţ, Pavel Robuleţ, Ion Snegur, Teodor Snegur, Ion Starosta, N. Toderică, Petru Toderică, Simion Toderică, Spiridon Toderică, Teodor Toderică, Simion Ţоbuleac, Gheorghe Ţоmbalistоi, Samoil Ţоmbalistоi, C. Vilinciuc, Emanoil Vilinciuc, Ion Voloşciuc.
39 de bărbaţi dintr-un sat mic e mult prea mult. Tree оnsă cоţiva ani şi se abate o altă năpastă pe oamenii istoviţi de război şi foamete - colectivizarea. Ziarul republican "Sovetskaia Moldavia" redă оntemeierea k-zului "Lenin" din Groznita ca o mare "bucurie" pe capul localnicilor. Nu rămоne in urmă cu odele sale nici "Moldova Socialistв".
Apoi, fara zăbavă, vin şi repre-saliile. Sunt deportaţi оn regiunea Kurgan Mitrofan Mitrionoc şi soţia sa Natalia, dar spaima a tras-o tot satul.
Recensămоnturile din 1979 şi 1989 оnregistrează 470 de locuitori (226 de bărbaţi şi 244 de femei) şi, respectiv, 436 de locuitori (196 de bărbaţi şi 240 de femei). K-zurile din Groznita, Halahora de Sus şi Mihăileni se contopesc оn k-zul "Kotovski" cu sediul оn Halahora de Sus. Cultivă cereale, culturi tehnice, fructe şi legume. Cоnd vine, totuşi, anul 1991, sătucul nu sustine hotărоrea de a
nu participa la referendumul cu privire
la păstrarea Uniunii RSS. оn 2004 satul
оntrunea 345 de oameni. ,
La hotarul dintre milenii cei mai vоrstnici oameni de aici erau Petru Ţîmbalistоi, 83 de ani, Achilina Ţоbuleac, 82 de ani, Aculina Coman, Maria Beileşin si Maria Goncear, 81 de ani. Satul avea 54 de fоntоni.
Victor Ladaniuc
Bibliografie
Enciclopedia Sovietică Moldovenească Chişinău, 1971, vol. 2.
Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
nr. 16(901) din 29 ianuarie 2002.
NOTA DE UZ ACTUAL
Cod postal - MD-4727. Tel. primăriei - 0-247-40-336.
