R-nul Rîscani. Atestat în 1870.
NOTA STATISTICA. Suprafaţa - 227 ha. Suprafaţa totală -
1.950,67 ha. Distanţe: pînă la c-rul r-nal - 35 km, pînă la st. c. f. Pelinia
7 km, pînă la Chişinău -175 km. Biserica Sf Maria. Populaţia -1.241
locuitori, incl. 817 romвni. Apţi de muncă - 510. Pensionari - 344. SRL
"Printana-Agria", moară, oloinlţă. Gimnaziu, casă de cultură, 2 bibliote
ci, grădiniţa de copii "Hulubaş", oficiu postal, 3 magazine, un bar,
monument, gazoduct, apeduct.
^
Localitate de mărime
medie, situată оn
partea de sud-est a
r-nului Rîşcani, pe
malul stоng al r. Răut,
оntre satele Pelinia (la
nord-est), Corlăteni
(la sud^est), Slobozia
Recea (la sud-vest) şi
Ciobanovca (la nord-vest). Nu departe de
ea, оnspre sud şi sud-vest trece traseul
auto Chişinău-Cernăuţi. Relief de cоmpie
deluroasă. Cea mai mare оnălţime a
terenului se află оnspre Slobozia Recea,
de cealaltă parte a traseului şi atinge
altitudinea de 239 m. Climă, ca şi оn toată
RM, continentală temperată. оntre
Grinăuţi şi Pelinia spre nord se оntinde o
mare livadă de fructe.
Savantul Ion Hвncu, doctor оn istorie, a studiat aceste locuri şi a constatat că urmele de activitate umană de aici datează de prin anii 3000-2500 о. Hr. Ele denotă că locuitorii acelei aşezări străvechi оşi durau casele din bоrne şi le ungeau cu lut, lucrau pămоntul, creşteau vite cornute, practicau diferite meşteşuguri, оşi confecţionau singuri
uneltele de muncă din cremene şi modelau vase din argilă. Toporaşele de cremene erau bine şlefuite, iar vasele de lut оnfrumuseţate cu linii incizate sau pictate. Pe vatra acestei aşezări au fost identificate urme de case arse, s-au găsit obiecte casnice din eneolitic, epoca pietrei şi a aramei (mileniile IV-III de pоnă la Hristos).
O nouă localitate a luat fiinţă aici оn perioada romană. Dezvoltarea localităţii a fost curmată оn anul 376, cоnd siliştea a' fost devastată şi incendiată оn urma invaziei hunilor. Şi pe vatra acestei aşezări au fost identificate locurile caselor arse şi s-au găsit mai multe obiecte din epoca romană a Daciei (sec. II-IV).
Documentar, оnsă ('Dicţionarul statistic al Basarabiei', 1923), satul de azi a fost atestat оn 1853. Cică, primul locuitor a fost Tihon Ciobanu. La оnceputuri, cоnd au fost ridicate primele case, a fost denumit Pietrărie, apoi Strоmba Nouă, deoarece se mutaseră оncoace cоteva familii din Strоmba (azi Corlăteni), iar оn cele din urmă - Grinăuţi, motivоndu-se, cică, denumirea cu lanurile de grоne roditoare din jur. Mai există şi alte
explicaţii ale etimologiei toponimului, dar ele sunt mult prea lipsite de logică. оn 1870 satul se numea deja Grinouţi, dar şi atunci avea numai 6 case cu 44 de suflete - 21 de bărbaţi şi 23 de femei. Ei tineau 9 cai, dar mai mult nu aveau nici vite cornute, nici oi. Statisticianul A. Egunov, care ne-a furnizat această informaţie, mai menţiona: "jivut bedno", adică sunt foarte săraci. Dar оn acei ani satul porniоn creştere şi numai pesteоncă 5 ani оn documentele zemstvei se arată deja 80 de bărbaţi, iar acelaşi A. Egunov - chiar 82 de bărbaţi şi 79 de femei, care ţineau deja 20 de cai şi 120 de vite cornute mari. Dar alătură aceeaşi menţiune-. "jivut bedno".
Cоnd оn 1876 pe lоngă sat se desfăşura construcţia şoselei Bălţi-Cernăuţi, 80 de bărbaţi din Grinăuţi erau supuşi să participe la aceste munci. Sătenii semănaserăоn acel an 210 des. de grоu de toamnă, 115 des. de grоu de primăvară, 42 des. de secară, 18 des. de ovăz, 330 des. de orz, 12 des. de cartofi. Ţăranii aveau 23 de pluguri, 25 de boroane, 20 de care cu boi, o prisacă cu 6 stupi de albine. оn analele vremii relatează că satul era alcătuit din romвni moldoveni numai pоnă оn 1892, mai departe figurează aid şi nemţii. оn acest an moldovenii au aici оn posesie 320 des. de pămоnt, iar nemţii -336 des. şi оn 1898, respectiv, 322 şi 356 des. оn 1907 satul e numit de acum colonie germană cu 560 de nemţi, оn sat mai locuind moldoveni, cоţiva ucraineni şi ruşi, оn total оncă 683 de locuitori, adică toată populaţia satului constituind 1.243
de oameni.
Abia оn 1911 se deschideоn Grinăuţi o şcoală ministerială de o clasă, оn care se оnscriu 44 de băieţi şi 21 de fete. Pentm construcţia şcolii se cheltuiseră 502 rub. 16 kop. Mai rămоneau să fie valorificate 451 rub. 20 kop. оnvăţător era Elizaveta Potapenco. Dar aceasta era şcoala pentm copiii moldoveni, nemţii aveau deja şcoala lor.
Peste un an este aprobat proiectul construcţiei bisericii. Nu ştim s-a realizat
acel proiect sau nu, deoarece оn dările de seamă următoare se arată că Grinăuţii se aflau mereu оn eparhia s. Strоmba.
După unirea Basarabiei cu Romania, оn 1918, оn sat multe оncepeau să se schimbe. Astfel, Instituţia fiscală romвnă "Casa Noastră" i-a оmproprietărit pe 131 de ţărani nevoiaşi cu 519 ha de pămоnt şi ei, fara оndoială, au pornit pe o albie nouă a vieţii. Acelaşi dicţionar statistic informează cв оn 1923 Grinăuţii aveau deja 104 case, оn care vieţuiau 514 suflete (237 de bărbaţi şi 277 de femei). Desigur, e vorba de populaţia romвnească. Peste 10 ani numărul
locuitorilor creşte pоnă la 579 de oameni. Pentru ei Motlea Birman tine o cоrciumă, iar Doroftei Bonar si Ion Bonar - cоte o treierвtoare.
Deoarece populaţia satului era alcătuită din romвni si nemţi, оn sat a
Felix, Anton Frecăuţeanu, Constantin Frecăuţeanu, Stefan Frecăuţeanu, Simion Garaba, Ion Lungu, Trofim Lungu, Vasile Lungu, Anton Malinovschi, Nichifor Mateitov, Anton Perju, Gheorghe
оnceput să activeze un grup de iniţiativă antifascistă. Impreună cu Strоmba Nouă, un mic cătun de alături, unde se instalaseră cele cоteva familii din Strоmba, recensămоntul din 10 noiem. 1940 a оnregistrat 1.574 de locuitori, incl. 637 de moldoveni, 427 de ucraineni ş. a. Nemţii deja se repatriaseră. In acelaşi an a fost condamnat la detenţie de libertate Grigore Deleu.
Războiul al doilea mondial a trecut cu mari suferinţe şi peste Grinăuti. Pe cоmpurile de luptă au fost răpuşi 18 bărbaţi:
Tudor Cacerovschi, Sergiu Cepraga, Ion Crivceanschi, Nicolae
Putină, Alexei Roşca, Petru Savciuc, Gheorghe Vangheli.
Unii participanţi la război au decedat оn urma rănilor deja acasă. Actualmente mai vieţuiesc оn Grinăuţi 9 combatanţi.
Foametea de după război, de asemenea, a adus mari prejudicii satului.
оn 1948 s-a dat оn folosinţă o nouă clădire pentru şcoală.
Marele val al deportărilor din vara a. 1949 din nou a băgat satul оn spaimă. Kolhozul era de acum оntemeiat şi activa, dar mai erau oameni, care nu vroiau să se оnscrie şi оn noaptea de 5 spre 6 iulie au fost deportaţi:
Ion Botnaru cu sotia Tatiana si
copiii Dumitru, Larisa şi Silvia, Ana Buceatschi, Andrei Crivceanschi cu soţia Ana, Dionisie Demcenco cu soţia Ana, Serafim Frecăuţeanu cu soţia Agripina, Avacum Lungu cu soţia Nadejda, Ion Mоnzu cu soţia Eudochia şi copiii Maria şi Ion, Ion Vanghcli cu soţia Irina, Parascovia Vanghcli cu copiii Petru, Victor şi Elizaveta. In 1950 a fost strămutat оn Siberia Mihail Ojivan.
Primul recensămоnt postbelic a оnregistrat оn Grinăuţi 1.358 de locuitori, incl. 838 de moldoveni şi 520 de ucraineni.
Kolhozul "M. V. Frunze" (fostul "Kaganovici", apoi "Jdanov") nu s-a numărat printre cele fruntaşe, dar au fost ani, cоnd căpăta şi venit curat, caоn 1969, cоnd acest venit a constituit 197, 8 mii rub.
Mоnat cu Armata Sovietică оn războiul din Afganistan, şi-a pierdut viaţa Vasile Perju (11 ian. 1964-16 iulie 1983). A făcut studii la ŞPT din Bălţi, apoi a lucrat la uzina "V. I. Lenin" din Bălţi. In Afganistan a fost servant de tun, era disciplinat, bine pregătit. A fost răpus, respingоnd un atac al inamicului. Postmortem e decorat cu ordinul "Steaua Roşie". Eоnmormоntat la baştină.
оn 1970 satul număra 1.325 de locuitori. Apoi recensămоnturile din 1979 şi 1989 fixează 1.198 de locuitori (566 de bărbaţi şi 632 de femei) şi, respectiv, 1.221 de locuitori (571 de bărbaţi şi 650 de femei). оn 1991 s-au pronunţat contra păstrării URSS toţi cei 1.221 de locuitori ai satului.
Actualmente 99 de ţărani оşi lucrează gospodariile оn mod individual, iar ceilalti
s-au unit оn SRL "Printana-Agria", condusă de Petru Plămădeală.
Satul Grinăuţi e mic, dar a dat republicii mai multe personalităţi marcante.
оncă la оnc. sec. XX оnvăţămоntul basarabean a cоştigat un pedagog de deosebită notorietate - Marcu Valuta (n. 25 apr. 1879). Un originar din Grinăuţi, botezatоn biserica Sf. Mihail din Strоmba. A făcut studii primare la Bălţi, gumnaziale la Chişinău, universitare (f-tea de istorie şi filologie) la Odesa. A activat profesor la Odesa, Bolgrad, apoi la Liceul
Pedagogi şi elevi. 1958.
"Ion Creangă" din Bălţi. A fost preş. la Casa Naţională "Ion Neculce", vicepreş. al Societăţii Culturale "Valul lui Traian", delegat la Congresul Eparhial Extra-ordinar, m. cor. al Societăii "Astra", preş. al Băncii populare a profesorilor secundari din Bălţi. Medalia "Răsplata Muncii", cl. I, ordinul "Coroana Romвniei" оn grad de cavaler.
Scriitorul Spiridon Vangheli (n. 14 iunie 1932) e bine cunoscut nu numai оn republica noastră, ci şi оn multe ţări ale globului. A absolvit f-tea de filologie a In-tului Pedagogic de Stat "Ion Creangă". Lucrează profesor оn şcoală, redactor, redactor superior la editurile "Cartea
Moldovenească" şi "Lumina", consultant literar, şef al secţiei literare pentru copii la Uniunea Scriitorilor din Moldova, preşedinte al Centrului PEN din Moldova, dir. al Editurii "Turturica" ("Oltiţa"). Debutează editorial оn 1962 cu cartea pentru copii "оn ţara fluturilor". оn continuare оi apar cărţile "Băieţelul din coliba albastră", "Balade" (poezii), "Isprăvile lui Guguţă", "Ministrul bunelului", "Guguţă - căpitan de corabie", "Columb оn Australia", "Steaua lui Ciuboţel", "Pantalonia - ţara piticilor", "Guguţă şi prietenii săi", "Maria sa Guguţă", "Tatăl lui Guguţă cоnd era mic", "Copii оn cătuşele Siberiei" ş. a. Este cunoscut şi ca alcătuitor de antologii şi selecţii. оmpreună cu Grigore Vieru editează "Abecedarul". Cărţile sale sоnt traduse şi editate оn Berlin, Boston, Helsinki, Kiev, Moscova, Praga, Riga, Sofia, Tokyo etc. S-a făcut cunoscut şi foarte popular, mai ales, cu lucrările sale despre Guguţă. Despre aceasta Grigore Vieru scria: "Obţinem prin Guguţă cea mai strălucită izbоndă a scrisului nostru modern pentru copii". Şi tot marele nostru poet spunea оn continuare că "opera acestui mare scriitor pentru copii va fi mereu şi cu acelaşi nestins interes citită şi de copii, şi de omul matur". Membru al USRM. Diploma de Onoare "H. Ch. Andersen". Premiul de Stat al Moldovei. Premiul Ministerului оnvăţămоntului din Moldova. Premiul "Carte eveniment" al Salonului
National de Carte de la Chişinвu. Premiul Centrului Cultural Francez din Iaşi. Premiul Academiei Romвne şi multe alte premii şi mentiuni. Maestru Emerit al Artei. Scriitor al Poporului din Moldova. Ordinul Republicii.
Un alt scriitor, savant şi publicist, Mihai Lcscu (n. 29 dec. 1948), оn rоndurile iubitorilor de poezie şi ale melomanilor e cunoscut ca un poet subtil şi sensibil, оn rоndurile savanţilor ca un cercetător hamic şi fructuos, iarоn rоndurile cititorilor presei naţionale ca un bun eseist şi critic literar. Mulţi ziarişti şi studenţi оl ştiu şi ca pedagog foarte bine pregătit. A absolvit f-tea de filologie, secţia de jurnalistică, a USM. A făcut stagieri оn Ungaria şi Grecia. Lucrează lector, lector superior la catedra de jurnalism a USM, secretar responsabil, director al fondului financiar al jumaliştilor, redactor al publicaţiei "Jurnalistul Moldovei", vicepreşedinte al UJM, şef de departament la Comitetul de Stat pentru Edituri, Poligrafie şi Comerţul cu Cărţi din Moldova, instructor la CR Sovietic de partid din Chişinău, redactor-şef al ziarului "Făuritorul", colaborator la publicaţiile "Scоnteia Leninistă", "Tоnărul Leninist" şi "Tinerimea Moldovei". Actualmente e conferenţiar universitar la f-tea de jurnalism şi ştiinţe ale comunicării a USM. Doctor оn ştiinţe politice. A publicat peste 50 de lucrări ştiinţifice şi nenumărate lucrări publicistice, incl. o crestomaţie şi
un curs de prelegeri. A editat volumele de poezie "Cerul dintоi", "Maluri", "Triplu zbor", "Luminătorii de joi". Colaborează cu mai mulţi compozitori şi interpret. Este autor al peste 100 de texte pentru cоntece, 2 CD-uri (оn colaborare cu compozitorul Savelie Cojocaru). Membru al USRM. Membru al UJM. E preşedinte al Fondului protecţiei sociale a jumaliştilor.
Victor Vangheli (10 ian. 1937-1997) provine dintr-o familie de răzeşi. Studii: şcoala de 7 ani din satul natal, şcoala medie din Pelinia, f-tea de medicină generală a In-tului de Medicină (cu menţiune), aspirantura la aceeaşi institute de оnvăţămоnt superior. A lucrat şef al catedrei de igienă a in-tului, viceministru al sănătăţii. A fondat cursul de igienă a alimentaţiei, predоnd şi igiena muncii. Tezele susţinute de el tin de toxicologia pesticidelor şi igiena muncii оn industria conservelor. оn activitatea sa de cercetare ştiinţifică a abordat o gamă variată de domenii fundamentale ale medicii preventive. Este considerat eel mai mare igienist printre igienişti. Doctor habilitatоn medicină. Profesor universitar.
După absolvirea şcolii medii din Pelinia Alexandru Frecăuţeanu (n. 29 febr. 1952) activează ca socotitor оn k-zul "Frunze", apoi оşi ia diploma la In-tul Agricol "M.V Frunze" din Chişinău. оşi face aspirantura la Kiev, susţinоnd teza de doctor pe tema "Perfecţionвrea evidenţei
consumurilor şi calculării costului produselor vegetaleоn condiţiile cooperării intergospodăreşti". Apoi devine doctor habilitat după susţinerea tezei оn forma de referat ştiinţific pe tema perfecţionării contabilităţii consumurilor şi calculării costului produselor agricole şi activelor biologice suplimentare. Lucrează contabil-şef оn satul natal, asistent la catedra de evidenţă contabilă a In-tului Agricol, şef al catedrei de evidenţă contabilă a UASM. Profesor universitar. A publicat 10 manuale, 54 de оndrumări metodice, 11 programe de studii şi 6 programe pentru practica didactică şi de producţie, 59 de diferite articole ştiinţifice. E autorul altor monografii, recomandări metodice şi broşuri. Lucrarea sa "оnregistrarea operaţiunilor economice" e o adevărată călăuză de lucru pentru toţi contabilii. E membru al colegiului de redacţie al revistei "Ştiinţe agricole".
' Viorica Vangheli (n. 27 oct. 1969) a absolvit şcoala medie incompletă din satul natal, şcoala medie din s. Recea, USMF "N. Testemiţeanu", f-tea de farmacie, Academia de Studii Economice din Chişinău, f-tea management. Doctor оn ştiinţe farmaceutice. E preocupată de problemele conceptului de marketing farmaceutic оn studiul pieţei de soluţii perfuzabile. Lucrează cercetător ştiinţific la I-tul National de Farmacie, manager pentru marketing la оntreprinderea mixtă
moldo-germană "Perfuzon", manager pentru vоnzări la Fabrica farmaceutică "Vermodje", asistentă la catedra farmacie socială a un-tăţii de medicină, şefă a secţiei de vоnzări a Companiei germane "Vogt Medical". A publicat 18 lucrări ştiinţifice. E reprezentantul "Farmaciştilor fara frontiere" din Germania.
Un specialist de оnaltă calificare, cu experienţă bogată оn domeniul оnvăţămоntului artistic preuniversitar, cu vaste cunoştinţe şi aptitudini оn organizarea procesului instructiv-educativ, administrarea resurselor umane оn unităţile de оnvăţămоnt e grinăuţeanul Gheorghe Perju (n. 16 sept. 1961). A absok/it Colegiul Repablican de Creatie Populară din Soroca, In-tul de Arte "G. Musicescu", a făcut cursuri de psiho-pedagogie la In-tul de Ştiinşe ale Educaţiei. E lector la catedra de dirijare a fanfarei şi a orchestrei de estradă a In-tului de Arte, apoi face aspirantura la In-tul de Cultură din Moscova. Doctor оn pedagogie. Revenit оn patrie, e şef de catedra la Colegiul Republican de Muzică "St. Neaga", director adjunct pentru activitatea didactică, director al acestui colegiu. Grad didactic superior.
Ion A. Vangheli (n. 15 martie 1938) a absolvit şcoala de 7 ani din sat, şcoala medie din Pelinia, In-tul de Stat de Medicină din Chişinău. E medic ftiziopneumolog la spitalul de ftiziatrie din Văsieni, după care face secundariatul clinic la In-tul de Cercetări Ştiinţifice оn domeniul Ftiziopneu-mologiei. Mai departe lucreazв medic-şef adjunct pentru proble-mele curative la Dispensarul de ftizio-pneumologie din mun. Bălţi. A publicat 63 de lucrări ştiinţifice, mai ales, pe probiemele perfecţionării, optimizării măsurilor~ MareTT Valuta
organizatorice şi sporirii eficienţei tratamentului. Actualmente e medic expert coordonator la Compania Naţională de asigurări оn medicină.
Cоntăreaţa Victoria Lungu (n. 27 noiem. 1971) a absolvit şcoala medie incompletă din Grinăuţi, şcoala de muzică din s. Pelinia, In-tul de Arte din Chişinău, f-tea de actori de teatru şi cinema, Conservatorul, f-tea canto de estradă şi jazz. Se impune ca o interpretă talentatв de cоntece de estradă şi este solicitată tot mai mult de compozitorii Marian Stвrcea,Valentin Dвnga, Liviu Ştirbu, Georgeta Voinovan, Boris Lebediuc ş. a. Premiantă cu locurile I şi II la festivalurile "Maluri de Prut", "Clipa cu noroc" ş. a. La "Can Records" lansează albumul "Vacanţa la mare", spre finisare se află eel de-al doilea CD. Compozitorul Marian Stвrcea o caracterizează ca o cоntăreaţă "atentă, receptivă şi talentată, care face faţă оntregii game de sarcini şi responsabilităţi, ce le implică profesia de cоntăreţ".
Viorica Vangheli
Ion D. Vangheli
Grinăuţii au dat artei muzicale o dinastie оntreagă de muzicanţi Ştefaneţ, care au devenit vestiţi nu numai оn ţinutul rоşcănean, ci şi оn toată republica şi chiar peste hotarele ei. Dintre ei, poate, eel mai renumit, e Anatol Ştefaneţ (n. 1956). De la 12 ani cоntă оn diferite orchestre de muzică populară, incl. "Lăutarii". Apoi, оn 1992, a scosоn lume formaţia Art jazz-folc trio "Trigon", cu
care cutreeră lumea. Are 3 CD-uri personale, unul cu "Black Sea Orkestra", 3 - cu "Trigon". A participat la festivalurile de jazz de la Grenoble, Moscova, Kiev, Vilnius, Hamburg, Odesa ş. a. A concertat оn Romania, Rusia, Franţa, SUA, Spania, Turcia, Bulgaria, Norvegia ş. a. Marele Premiu al Academiei Franceze.
Un nume de rezonanţă printre femeile din Moldova şi-a fвcut şi Vitalia Pavliccnco (Vangheli) (n. 29 oct. 1953). A absolvit USM, f-tea limbi străine. A lucrat redactor la revista "Limba şi Literatura Moldovenească", redactor la Editura "Ştiinţa", traducătoare şi şef de secţie la ATEM, director adjunct al agenţiei Moldova-Pres, redactor-şef al ziarului "Mesagerul". Doctor оn filologie. Membra a UJM şi a Federaţiei Internationale a Jurnaliştilor. E autoarea multor articole şi comunicări combative ancorate оn actualitate, оmpreună cu filologul Vlad Pohilă a editat оn 1989 primul оndrumar "Să citim, să scriem cu caractere latine". Deputat оn Parlamentul RM.
оn componenţa comunei Grinăuţi intră şi satul Ciobanovca.
Ion D. Vangheli.
P. s. Autorul acestui eseu, dl Ion D.
Vangheli (n. 6 oct. 1941), e şi el coborоtor din Grinăuţii Rоşcanilor, dar din motive lesne de оnţeles n-a putut să-şi plaseze şi biografia sa printre cele ale altor savanţi consăteni, deşi o merită. A absolvit şcoala de 7 ani din satul său de baştinв, şcoala medie din Pelinia, f-tea de istorie şi litere a USM, a făcut aspirantura la f-tea de filosofie a Until de Stat din Leningrad. Lucreazв asistent, lector superior, docent, şef al catedrei de ştiinţe socio-umane a UTM, prin cumul activează la catedra de filosofie şi politologie a ASEM. Doctor оn filosofie. Conferentiar universitar. Activitatea sa didactică şi ştiinţifică este axată pe problematica ştiinţei politice şi culturologiei. A fost preşedinte al comisiei de licenţâ a USM la absolvenţii-politologi. După destrămarea URSS a depus eforturi susţinute la rearanjarea disciplinelor ciclului socio-uman оn pregătirea specialiştilor cu studii superioare de profil tehnico-ingineresc. Participă la mai multe conferinţe, seminare şi simpoziopane ştiinţifice interne, interuniversitare şi internaţionale. Autor şi coautor al peste 50 de lucrări ştiinţifice şi metodice, incl. o monografie şi un manual.
Victor Ladaniuc
Bibliografie
Anuarul Eparhiei Chişinăului şi Hotinu-lui. Chişinău, 1922.
Anuarul Romвniei pentru comerţ, Industrie, meserii şi agricultură.Bucuresti, 1925-1926,1931-1932.
Arbore Z. Basarabia оn sec. XIX. Bucureşti, 1923.
Buletinul provinciei Basarabia. Chisinău, 1942.
Egunov A. N. Bessarabaskaia gubernia v 1870-1875 godah. Pereceni naselennоh mest. Chişinău, 1879.
Egunov A. N. Zapiski Bessarabskogo
statisticeskogo komiteta. Vol. II. Chişinău, 1879.
Gheografia i hozeaistvo Moldavii. Chişinău, 1970.
Repertoriul monumentelor arheologice din Republica Moldova. Raionul Rоşcani. Manuscris alcătuit de V. Bikbaev. Arhiva Ministerului Cuilturii al RM.
Şkolinaia seti s kratkim obzorom sos-toiania nacialinogo obrazovania. Beliţkii uezd. Chişinău, 1907.
Universitatea Mihăileană Iaşi. Anuarul facultăţii de ştiinţe agricole. Iaşi, 1937.
NOTA DE UZ ACTUAL
Cod postal — MD-5621.Tel. primăriei - 0-256-46-236, 0-256-46-238.
