GRINAUTI-RAIA

R-nul Ocniţa com. Grinăuţi-Moldova. Atestat la 20 dec. 1437
NOTA STATISTICA . Suprafaţa 37 km. p. Distanţa pînă la c-rul r-nal - 23 km. Se află în nordul republicii la o depărtare de 230 km de Chişinău. Gospodării - 369. Populaţia -713 oameni (320 de bărbaţi, 393 de femei), incl. 637 de moldoveni, 76 de ucraineni. Satul este conectat la magistrala de gaze naturale. Fоntоni - 270. Rоul Ciuhur. Magazine- baruri - 2. Teren arabil - 766 ha. Livezi - 68 ha. Păduri - 230 ha. Păşuni -148 ha. Cămin cultural. Bibliotecă. Prin hrisovul din 20 dec.1437 Hie şi Stefan, domnitorii Ţării Moldovei, i-au оntărit panului Mihail : de la Dorohoi cоteva localităţi, incl. satul Ugrinăuţi, prima denumire a aşezării Grinăuţi-Raia. Documentul din 30 iulie 1662, semnat de Eustratie Dabija, specifică precum că satele Hrinăuţi, sunt оntărite de domnitor "mitropolitului Grigorie şi la tot soborul mănăstirii de la Todiresti ce a fost danie sfintei mănăstiri de la Toader Cоrnul Movilovici, fratele răposatului Ieremia Movilă, care a construit mănăstirea". Totоn actul dat se precizează că Hrinăuţii se află "pe apa Ciuhurului, оn ţinutul Hotinului, şi a Eşilor, şi din amоndouă părţile de apă". Deci, generalizează savantul Ion Dron "denumirea Grinăuţi-Moldova şi Grinăuţi Raia reflectă, de fapt, o оmpărţire convenţională a satului, оn mai multe sute de ani, de pe apa Ciuhurului". Din actele menţionate deducem că satul Grinăuţi-Raia este atestat la 20 dec. 1437. Există şi o legendă ce se transmite din generaţie оn generaţie. Se spune că vreo 400 de ani оn urmă pe malul Ciuhurului оşi construise o locuinţă un călugăr cu numele Hrincu. El administra moşia mănăstirii Todiresti, căreia i se mai spuneau Burdujenii. Cu timpul, оn jurul primei case se ridică noi clădiri ţărăneşti de ambele maluri ale Ciuhurului. In memoriaоntemeietorului aşezării satul tine denumirea Hrinceşti. Conţinutul legendei atestă că ea a fost concepută cu mult mai tоrziu decоt data atestării documentare a aşezării studiate şi certifică оn plus că strămoşii locuitorilor din Grinăuţi-Raia au trait şi au muncit оn perioada feodalismului pe moşia Mănăstirii Todiresti. Deşi satele Grinăuţi-Raia şi Grinăuţi-Moldova actualmente formează o comună (ba chiar o localitate оntreagă), оn evul mediu ele constituiau unităţi administrativ-teritoriale aparte. Aşezarea din stоnga Ciuhurului făcea parte din ţinutil Iaşi, mai tоrziu este inclus оn ţinutul Soroca. Satul din dreapta pоrăului, adică Grinăuţi-Raia, aparţinea ţinutului Hotin, careоn secolele XVI-XVIII a avut să treacă din mоnăоn mоnă de mai multe ori ("Culpabil" de instabilitate оn tinut era cetatea Hotinului - fortăreaţa pe Nistru, pe care doreau să o stăpоnească mai multe ţări). La 1713 Poarta a ocupat cetatea Hotin, iar peste doi ani оntregul ţinut, transformat оn raia. In aşa mod Grinăuţi-Raia s-a trezitоn raiaua Hotinului. Aflоndu-se circa un secol оn componenţa ţinutului stăpоnit de otomani, locuitorii satului Grinăuţi-Raia mai folosesc şi оn zilele noastre unele turcisme ca de exemplu balamuc, caftan, coftă, gologani, haimana, serai, halva, ţuhal, basma ş.a. Cele dintоi date privind numărul populaţiei din satul Hrenouţi, aşezat pe moşia mănăstirii Burdujeni (Todireşti), stanul Nistrului, judeţul Hotin, ne oferă catagrafia din 1772-1773, care a оnregistrat 10 case locuite, 13 moldoveni, bărbaţi liberi. In iunie 1774 aici sunt оnscrise 8 case, rufetul lui Gheorghe Volontirul şi 7 birnici rămоn (adică romвni, n.a.). Registrele complete de acum două secole au păstrat numele de botez ale locuitorilor de pe pоrăul Ciuhur după cum urmează: Grigoraş, sоn popei, Gavril, zet Bacos, Manolache, vornic, Ioniţă, sоn Anton, Iosip, bejenarul, Nicolae, muntean,Dănilă, rusul. Lista bimicilor denotă cв оn evul mediu la moldovenii basarabeni se оnregistra numai numele de botez, la care mai tоrziu se ataşa şi porecla. Anul 1850 se consideră timpul formării depline a numelui de familie la moldoveni. Mai sus am menţionat că satul Grinăuţi Raia aproape un secol se afla sub turci. Şi totuşi conştiinţa locuitorilor din această aşezare "era adоnc moldovenească". Şi numele de familie era moldovenesc: Huţul, Harabagi. Catagrafia din 1817 a fixat la Grinăuţi din ţinutul Hotin 29 bărbaţi şi 2 femei. Recensămоntul din 22 iunie 1835, a оnregistrat оn satul Grinăuţi de Sus, judeţul Hotin, 242 de ţărani băştinaşi, incl. 4 burlaci şi 9 persoane din străinătate, constituind un total de 251 de lociutori, din care 130 de bărbaţi şi 121 de femei. Din totalul spiţelor, 10 familii aveau cоte 3 copii, 11 - cоte 4 copii, 4 - cоte 5. Cei mai mulţi urmaşi educau Nistor şi Irina Banar - 4 fii şi 2 fiice; Alexandru şi Ioana Vangheli - 4 fii şi 2 fiice; Pantelei şi Maria Vangheli - 6 fiice; Simion şi Năstasia Berco - 3 fii şi 4 fiice. Grinăuţii de Sus оn 1835 numărau 4 bărbaţi şi o femeie care au оmplinit cоte 70 de ani fiecare. Cea mai оnaintată Vоrstă au atins Stefan Botnea - 80 de ani, Ion Vangheli - 90 de ani şi soţia Nastasia - 70 de ani. Iar Luca Carauş -102 ani. Pe parcursul anilor următori populaţia din satul vizat se dezvolta lent. оn 1859 Grinăuţi-Raia оnregistraseră 58 de case cu 328 de locuitori. Potrivit Dicţionarului geografic al Basarabiei, editat de Zamfir Arbore, оn 1904, оn ambele sate de pe malul Ciuhurului sunt оnscrise 247 de case cu 2.428 de locuitori. Analizоnd datele privind numărul oamenilor оn satele studiate pe parcursul anilor 1835-1904, am constatat că оn perioada vizată populaţia din ambele aşezări Grinăuţi se dezvolta inegal. La finele perioadei menţionate numărul locuitorilor a sporit cu 1.669 persoane. Media de creştere constituia 24 de oameni pe an. Cărţile vechi ne prezintă şi unele date ce se referă la sfera economică. In 1817 satul Grinăuţi cu 27 de gospodării, situat оn partea dreaptă a Ciuhurului, poseda 150 fălci de fоneaţă, 120 fălci de pămоnt arabil, 100 fălci de păşune şi 30 fălci de lot "оmprejmuit". De menţionat că moşiile mănăstirilor şi boierilor, оn perioada respectivă, erau mult mai оntinse ca cele ale ţăranilor. Astfel, moşierul Constantin Cazimir, originar din Cernoleuca, poseda la finele secolului XIX, оn jud. Hotin 14 mii de des. de pămоnt. Mănăstirea Todireşti, aflată оn partea dreaptă a Prutului, оn anii şaizeci-şaptezeci ai sec.XIX stăpоnea 830 des. de pădure ce se оntindea оn preajma localităţilor Grinăuţi, Moşana, Lipnic, precum şi 3.700 des. de pămоnt arabil numai оn aşezările cercetate. оnfruntоnd diferite suferinţe, localităţile, deşi lent, totuşi, se dezvoltau. Cea din partea stоngă a Ciuhurului - mai cu succes, iar cea de pe malul drept - mai anevoios. Potrivit lui A. N. Egunov, preşedintele Departamentului de statistică din Basarabia, оn 1870 satul Grinouţо, volostea Secureni, jud.Hotin, făcea parte din satele sărace. In acelaşi an poseda 1.248 des. 1.050 stănjeni pătrati de pămоnt, 56 de case, 21 de cai, 74 de vite cornute mari, 311 de oi. E greu de stabilit cauzele dezvoltării, deoarece, оn medie, fiecărei gospodării din satul sărac оi reveneau cоte 22 des. de pămоnt, pe cоnd din aşezarea bogată - cоte 19 des. După anexarea Basarabiei la Imperiul Rus, "pămоntul dintre Prut şi Nistru avea, ca şi restul Moldovei de dincolo de Prut, cultura sa proprie moldovenească" {Ba­sarabia. Monografie. Sub оngrijirea d-lui Stefan Ciobanu. Chişinău, 1926). Insă autoritвţile ţariste nu оşi prea bateau capul ca populaţia ţinutului să оnveţe carte. Deşi оn 1906 satul Grinăuţi din jud. Hotin număra 794 de locuitori cu 79 de copii de vărstă şcolară, оn 1910, respectiv, 879 şi 88, dar şcoala lipsea. оn anii 1918-1940 ambele aşezări Grinăuţi se aflau оn componenţa plasei Clinăuţi, jud. Soroca. Potrivit datelor statistice, оn 1923 Grinăuţii de Sus numărau 200 de case cu 525 de locuitori. Recensămоntul general al populaţiei din 29 dec. 1930 aоnregistrat оn satul din dreapta Ciuhurului, 237 de gospodării, 1.077 de oameni, incl. 45 de văduve. Din punct de vedere etnic, romвnii constituiau 93,3%, iar ucrainenii şi ruşii luaţi оmpreună - 3,9 procente. Pentru transpunerea оn viaţă a legii privind reforma agrară оn regiune se оnfiinţase Instituţia de stat "Casa Noastră" cu sediul оn Chişinău. Administraţia comunei Grinăuţi-Raia оn frunte cu primarul Afanasie Iaşciuc s-a оncadrat activ оn munca de оmproprietărire a plugarilor. In consecinţă, 159 de locuitori au fost оmproprietăriţi cu 290 ha de pămоnt. Cu timpul, o parte din ei au devenit gospodari de cinste. Pe lоngă agricultură unii din băştinaşi se оndeletniceau cu comerţul. Nicolae Carauş, Teodor Vangheli, Timofei Deleu, Vladimir Boreţchi deţineau băcănii, iar Gheorghe Lungu - o cоrciumă. Alţii profesau diferite meşteşuguri. Vasile Beleţchi, de exemplu, era dogar, Mihail Culeac - tоmplar, Constantin Sciastlivоi poseda o secţie de fabricare a varului, Alexei Rudic avea treierătoare; o moară de apă stăpоnea Pavel Berco, feciorul căruia deţinea pe atunci prima bicicletă оn sat. La 1937 оn Grinăuţi apăruse meseriaşi calificaţi: Boris Cucerovschi -lăcătuş-mecanic şi Ion Arseni - mecanic care, pentru obţinerea certificatelor respective, au plătit cоte 555 lei fiecare, stăpоnului care i-a оnvăţat meseria. Organele de stat, оn special primăria şi consiliul comunal, au depus eforturi susţinute pentru ameliorarea condiţiilor de trai ale locuitorilor şi ridicarea economieiоn sate. оn anul financiar 1937-1938 au fost alocate cоteva zeci de mii de lei din bugetul camerei de agricultură a judeţului Soroca şi din bugetul primăriei pentru construcţia unui grajd comunal, оn care se ţineau animale de reproducere. Prin 1923 оn ambele sate funcţiona cоte o şcoală primară mixtă. In Grinăuţi-Raia elevii erau instruiţi de оnvăţătoarele Anastasia Abramov şi Olga Baliţchi. O parte din tineret urma studiile la instituţiile de оnvăţămоnt secundar. Astfel, la şcoala agricolă Grinăuţi şi-au obţinut cоte o specialitate S. I. Coval, A. N. Berco, V. F. Nistruc, C. F. Berco, N. A. Maistru. оn anul de studii 1932-1933 la Grinăuţi-Raia funcţiona o şcoală primară mixtă care era frecventată de 119 elevi din cei 265 de copii de vоrstă şcolară (5-16 ani). Instruirea elevilor era pusă pe seama pedagogilor Petru Covtun şi Georgeta Botez. După 28 iunie 1940 оn viaţa poporului moldovenesc s-a produs o schimbare fundamentală de regim politic, de structură socială, de mod de viaţă. La sf. lunii iunie 1940, оn Grinăuţi-Raia s-a format sovietul sătesc. El va avtiva aici pоnă оn anul 1991. Primul preşedinte a fost ales ţăranul Demian Ţоmbaliuc, secretar - Alexandra Covali. оn pofida greutăţilor, plugarii din comuna Grinăuţi оn toamna lui 1940 şi primăvara celui 1941 aоnsămоnţat 4.521 ha, 9.700 mp, incl. 274 ha grоu de toamnă, 495 ha -orz, 494 ha soia, 450 ha - secară, 274 ha - floarea soarelui, 260 ha - porumb, 103 ha - sfeclă de zahăr, 82 ha - cartofi şi diferite zarzavaturi pe suprafeţe mici.
Ion Leasco
Bibliografie
Anuarul Romвniei pentru comerţ, indus-trie, meserii, agricultură. Bucureşti, 1931/ 1932. Basarabia. Monografie. Sub оngrijirea lui Stefan Ciobanu. Chişinău, 1926. Egunov A.N. Pereceni naselionnоh mest s cartо Orgheevskogo uezda. Chişinău, 1894. Trudо Bessarabskoi gubernskoi ucionoi arhivnoi comissii. Tom III. Chişinău, 1907.
NOTA DE UZ ACTUAL Cod postal - Cod postal — MD -7123.Tel. primăriei - 0-271-72-272



Студия WEB дизайна cebotaru


Romaneste   Ruseste   Engleza