R-nul Ocnita, com. Mihălăseni. Atestat la 5 febr.1872.
NOTA STATISTICA (oct.2004). R. Ciuhur. Distanţe: pînă în c-rul r-nal
-12 km, pînă la st. c. f. Grinăuţi - 2 km, pînă la Chişinău - 220 km.
Populaţia -177 de locuitori. Colegiul agro-industrial "Grinăuţi", cămin
cultural, bibliotecă, un magazin mixt, terenuri sportive. Comuna
cuprinde 2 localităţi - Mihălăşeni şi Grinăuţi cu o populaţie totală de
1.540 de cetăţeni
Orăşelul studenţesc, cum obişnuiesc să-i zică oamenii din partea locului, e plasat оntr-o zonă pitorească, cu păduri şi livezi, оntre calea ferată Rediul-Mare -Ocnita şi şoseaua Ruseni - Ocnita, la 3 km sud de resedinta comunei. Se mărgineşte cu satele Dоnjeni (la est), Mihălăşeni (la nord), Grinăuţi-Moldova (la vest) şi Cemoleuca (la sud). оn jur - cоmpii şi coline mănoase. Dealul оmpădurit ce desparte Colegiul agro-industrial de Cemoleuca are o altitudine de 272 m şi predomină оmprejurimile dintr-o zare оn alta.
Ca unitate administrativă sătucul şi-a făcut pentru prima data apariţia оn presa timpului la 5 febr. 1872 (Revista "Bessarabskie oblastnоe vedomosti". Nr.10, 1872). Doi ani mai оnainte, precum constatase Alexandr Egunov оn 1879, Grinăuţii din plasa Secureni avea 56 de case, 169 de bărbaţi şi 156 de femei. Acelaşi statistician fixase aici оn 1875 87 de curţi, 255 de bărbaţi şi 211 femei.
Localitatea creştea repede deoarece
boierul-naturalist Constantin Cazimir
(n. 24 dec. 1860 оn satul vecin Cemoleuca, unde avea moşie şi un conac de o rară frumuseţe) fondase peste pădure, оn lunca rоului Ciuhur, o Şcoală agricolă primară. El făcuse studii la Academia Agricolă din Petersburg şi la Universitatea din Leipţig, obţinоnd gradul de doctor оn ştiinţe naturale. оntors оn 1887 la baştină, organizează o şcoală pomicolă la Cemoleuca, unde el preda lecţii de agrochimie. Mai tоrziu a trecut la Văscăuţi, unde a оntemeiat o gospodărie exemplară cu livadă şi un pare оn stil englezesc. оn decurs de trei decenii Constantin Cazimir a pregătit оn Basarabia pe cont propriu peste 500 de specialists S-a stins din viaţă la 12 iunie 1910, la numai 50 de ani, fara a reuşi să-şi оntemeieze o familie. El a lăsat moştenire conacul din Cemoleuca, unde оn prezent se află orfelinatul de copii, Şcoala agricolă din Grinăuţi, spitalele din Dоnjeni şi Edineţ.
La Grinăuţii de pe apa Ciuhurului, spre deosebire de Grinăuţii de pe apa Răutului, poseda o moşie de 811 des. de pămоnt arabil Mănăstirea "Sf. Pavel" de pe muntele grecesc Athos. Mănăstirea stăpоnea aici şi 248 des. de pădure. Dar
pe atunci aşezarea nu dispunea de careva
mori (de vоnt sau de apă), deşi populaţia
număra de acum 1.107 suflete - 117
familii. Şcoala agricolă, cu cele 4 blocuri,
3 săraie şi 2 ambare, fusese evaluată оn
1893 la suma de 37.500 rub.
Recensămоntul localităţilor cu 500 şi mai
multe suflete număra оn 1897 оn Grinăuţii
din jud. Hotin 785 de suflete (396 de
bărbaţi şi 389 de femei). Epidemiile din
anii precedent! оşi
lăsaseră amprentele
şi оn rоndurile ,,.p,
populaţiei satului.
Apoi veni anul
secetos 1900. Po- fi
muşorii sădiţi оn
livada Şcolii agricole
erau udaţi intensiv ca
să se prindă. In 1909
sătucul avea o popu
late de 879 de oa
meni, dintre care 88
erau copii de şcoală.
Dar şcoală primarăоn
sat nu exista. Cea
primară de o clasă a
fost deschisă peste un
an, adunоnd оn bănci
48 de băieţi şi 8 fete,
fiind оntreţinută pe
banii Mănăstirii "Sf.
Pavel" de pe Sfоntul
Munte Athos.
Epidemia de tifos оn 1913 ţintuise la pat 60 de oameni.
Autorităţile romвneоn sept. 1922 le-a oferit la 155 de ţărani din Grinăuţi 357 ha de pămоnt confiscat din moşiile mănăstireşti. Peste un an satul cuprindea 200 de curţi cu o populaţie de 525 de suflete. Administraţia sovietică la 10 noiem. 1940 aоnregistrat оn Grinăuţii din r-nul Ocniţa 2.155 locuitori (1.962 de moldoveni, 54 de rusi, 17 ucraineni si 82
de oameni de alte etnii). populaţia localităţii a fost descreştere. La aceasta considerabil războiul,
După 1940
tot timpul оn
a contribuit
anii grei de
foamete, trei valuri masive de deportări. Printre cei 84 de gospodari strămutaţi forţatоn Siberia din com. Mihălăşeni sunt şi mulţi "chiaburi" din Grinăuţi. Bărbaţii căzuţi pe front оn războiul din 1941-1945, de asemenea, se află оntr-o listă comună I cu cei din Mihălăşeni. Şcoala agricolă | şi-a reluat activitatea după război. Populaţia sătucului alcătuia o structură econo-mică a k-zului din Mihălăşeni. Recen-sămоnturile din 1979 şi 1989 au găsit aici respectiv 742 şi 517 locuitori, eel din oct. 2004 - puţin de tot -177 de cetăţeni.
In cartea
"Bessarabia" editată de Pavel Cruşevan la Moscova оn 1903 se acordă mult spaţiu Şcolii agricole din Grinвuţi. Acelaşi lucru оl face şi acad. Stefan Ciobanu оn prestigioasa sa mono-grafie "Basarabia" editată оn 1926 la Chişinău. Căci forjeria de cadre din Grinăuţi a lăsat pagini impresionante оn istoria meleagului basarabean.
оn 1893 zemstva gubernială din Basarabia a luat decizia să deschidă la Grinăuţi o Şcoală agricolă de gradul I, altele două - la Cucuruzeni şi Purcari. Deoarece cu un an în urmă ilustrul savant Constantin Cazimir arendase din mosia
mănвstirească 486 des. de terenuri fertile şiоncepuse construcţia Şcolii agricole. Prin concurs au fost aleşi primii 38 de elevi. Chiar de la primul an de studii instituţia dispunea de un cоmp de experimente, staţie meteorologică, pepinierв, livadă, legumărie, ferme de bovine, porcine si
absolvenţi au luat calea cercetărilor ştiinţifice si acum au la activ succese lăudabile. In numărul lor sunt I. Lacusta, doctor оn ştiinţe agricole, N. Laiu, doctor оn ştiinţe istorice, M. Calpagiu, doctor оn ştiinţe fizico-matematice.
La acest tehnicum au trudit cu dăruire
ovine. La ferma de bovine, spre exemplu, se creşteau vaci de elită din rasele "Simental", "Olandeză", "Roşie de stepă".
Pe parcursul anilor la Grinăuţi au fost pregătiţi mai mult de 4.300 de meşteri оn agricultură, cu deprinderi practice оn tоmplărie şi fierărie, căci multilateral şi intensă era activitatea elevilor după Iecţii.
A urmat apoi faza a doua de dezvoltare a şcolii. In 1940 aici este organizat Tehnicumul de Zootehnie şi Veterinărie. In periaoda cоt a activat această unitate, cele două facultвţi ale ei au fost absolvite de 1.250 de persoane. Această forjerie de cadre pentru agricultură a lansat оn economia naţională specialişti care, cu timpul, s-au transformat оn personalităţi notorii. Ion Borşevici deveni rector al Universităţii Pedagogice "A. Russo" din Bălţi, ambasador al Moldovei оn Ucraina. Unii
profesori dotaţi cu vaste cunoştinţe şi multă experienţă: A. Cuzneţov, A. Cehodaru, C. Cazacioc, T. Anişcenco, V. Botnaru, I. Visinschi, I. Voscoboinic, N. Covalenco, L. Auzestat, N. Rusnac, M.' Osmochescu, P. Varicaş, Gh. Raducanu, L. Casap şi mulţi alţii.
In dec. 1963 tehnicumul şi-a sistat activitatea şi a fost transferat la Carmanova, iar оn baza lui, оn corespundere cu sporirea necesităţii de cadre оnalt calificate de muncitori pentru deservirea tehnică a sectorului zootehnie din republicв, aici a fost fondată Şcoala profesional-tehnică nr.29 cu termenul de studii 1-1,5 ani. Cinci ani mai tоrziu, şcoala a devenit medie, cu termenul de studii de 3 ani, iarоn 1976 - şcoală experimentală de bază pentru Institutu! de cercetări ştiinţifice оn domeniul învăţămоntului profesional-tehnic din Sankt-Petersburg.
Aici se studiau profesiile mecanizatori de profil larg pentru complexele zootehnice şi fermele mecanizate, tractorişti-maşinişti de profil larg, laboranţi pentru analiza chimică şi bacteriologică a produselor agricole, electricieni de gradul doi, conducători auto de categoria C. Pe
Cвminul studenţesc. parcursul perioadei cоt a funcţionat această instituţie, au fost lansaţi оn producţie peste 6.000 de specialişti. In timpul acesta a sporit mult baza tehnico-materială a şcolii. A crescut numărul cadrelor didactice pоnă la 70 de persoane, оn marea lor majoritate aveau studii superioare.
Prin hotărоrea Guvernului Republicii Moldova din 14 mai 1992 "Cu privire la reorganizarea şcolii tehnice-profesionale nr.29 din Grinăuţi", instituţia a fost reorganizată оn Colegiu agro-industrial,
fiind subordonat Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei. Actualmente оn Colegiu activează 26 de profesori. Periodic, corpul profesoral trece stagierea la catedrele UASM, UTM, SA "Agromaşina", SA "Incomlac", SA "Basarabia-Nord", participă la cursurile de reciclare organizate de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei.
оn cadrul Colegiului activează patru catedre, inclusiv trei pe discipline de studii şi Catedra diriginţilor şi pedagogilor sociali. Instituţia dispune de un număr suficient de laboratoare şi cabinete didactice, оn care se studiază 16 discipline.
Obţinerea studiilor superioare de scurtă durată la profesiile "Mecanica şi tehnologia industriei alimentare" se realizează оn 2-3 ani оn limbile romвnă şi rusă, оn baza studiilor medii generate şi celor liceale.
In pofida vitregiilor timpului, corpul didactic al Colegiului agro-industrial "Grinăuţi", dirijat cu chibzuinţă de către Savelie Savciuc, оşi continuă activitatea, înmulţind succesele puse aici la temelie de boierul-naturalist Constantin Cazimir
.
Valentin Rusu ,Tudor Ţopa
Bibliografie
Analele Institutului de cercetări agronom-ice al Romвniei. Bucureşti, vol.X. 1939.
Andrus O. G. Ocerki po istorii şcol Bessarabii i Moldavskoi SSR, pervoi polovinо XX veca. Chisinău, 1952.
Bertenson V. A. Po iugu Rossii. Sankt-Petersburg, 1894, vоpusk I.
Lazo P. Otciot Grinauţkoi selisko-hozeaistvennoi skolо pervogo razreada za 1894 god. Chişinвu, 1895.
NOT A DE UZ ACTUAL
Cod postal — MD-7122.
Tel. primăriei - 0-271-24-717.
