R-ul Soroca, com. Bădiceni. întemeiat în 1909
NOTA STATISTICA . Gospodării - 42, locuitori -187. Biserica
"Adormirea Maicii Domnului", cămin cultural, oficiul medicului de
familie, 1 magazin, punct de gazificare, 32 fоntоni. Distanţe: pоnă оn c-rul
r-nal -18 km, pоnă la st. c. f. Drochia - 36 km, pоnă la Chişinău -179
km.
În apropierea acestui sat, deşi e foarte
tоnăr, specialiştii au
descoperit o vatră de
sat cu o vechime de
1.600-1.900 ani.
Aşezarea respectivă
a luat naştere după
cucerirea Daciei de
către armatele Imperiului Roman si a
existat pоnă la invazia hunilor din a. 376.
Locuitorii cultivau pămоnrul, creşteau vite,
practicau diverse meşteşuguri, оntreţineau
relaţii comerciale si culturale cu oraşele
romane, profitоnd de moneda romană. оn
a. 376 satul a fost devastat si incendiat.
[Hоncu I. Vetre strămoşeşti din Republica
Moldova. Chişinău, 2003, p.358).
Aşezarea s-a aflat la 1,5 km spre sud de
sat, pe partea dreaptă a şoselei Otaci-
Soroca, pe coasta stоngă a văii.
Actualul sat e оntemeiat оn a. 1909 şi e situat оntr-o regiune de coline, cu dealurile Ratuş şi Hоrtop. Ţăranii sosiţi aici au cumpărat pămоnt cu ajutorul Băncii Ţărăneşti. оn 1923 aici erau 30 de case, 37 menaje; 142 locuitori (73 bărbaţi şi 69 femei), poştă rurală şi primărie. {Dicţionarul statistic al Basarabiei. 1923. Chişinău).
оn septembrie 1922, оn cadrul
reformei agrare basarabene anunţate de Sfatul Ţării şi decretate de regele Romвniei, locuitorilor de aici li s-au repartizat 9 ha. Recensămоntul general al populaţiei Romвniei din 29 decembrie 1930, a atestat satul cu denumirea Grigoreşti. Aici locuiau 147 persoane (73 de genul masculin şi 74 de genul feminin), erau 36 de gospodării. Structura etnică era următoarea: 17 romвni, 125 ruşi, 4 ruteni (ucraineni). Drept limbă maternă 12 locuitori au declarat romвna, 26 -rusa, 109 - ucraineana, 2 - idiş. 71 persoane, sau 57,7% din totalul celor de vоrsta de la 7 ani оn sus, ştiau carte: 66 făcuseră şcoala primară, 5 - şcoala profesională. Şi nu-i de mirare, fiindcă şi оn acest sătuc autorităţile romвne au deschis o şcoală primară. оn 1933 aici erau 38 de copii de vоrstă şcolară şi toţi, suta de procente, erau оnscrişi оn catalogul şcolii [Anuarul Tnvăţămоntului primar al Romвniei. Bucureşti, 1933). оn acelaşi an Alexandru Sochirean avea oloiniţă, Cozma Ratuşneac şi Ignatie Sochirean -cоte un treier.
оn 1940 satul Grigorăuca a fost inclus оn raionul Zguriţa. La 10 noiembrie aici au fost оnregistraţi 168 locuitori: 146 ruşi, 4 ucraineni, 17 moldoveni şi unul de "altă naţionalitate", după cum se obişnuia să
Sochirean Boris M. - fiul (n.1939), Sochirean Anatol M. - fiul (n.1941), Sochirean Suzana S. (n.1890); Sochirean Stefan A. (n.1896), Sochirean Zinaida F. - soţia (n.1900), Sochirean Liubov St. - fiica (n.1930); Sochirean Timofei A. (n.1899), Sochirean Ana P. - soţia (n.1906), Sochirean Tamara T. - fiica (n.1930), Sochirean Taisia T. - fiica (n.1936), Sochirean Alexei T. - fiul (n.1938), Sochirean Veta T. - fiica (n.1941); Sochirean Vasile L. (n.1918), Sochirean Elena N. - soţia (n.1926), Sochirean Vera V. - fiica (n.1944), Sochirean Boris V. - fiul
se scrie pe atunci despre evrei şi ţigani.
Bărbaţii Grigorăucăi au luptat pe fronturile războiului din 1941-1945. Revenind la baştină, ei şi toţi sătenii au оndurat seceta şi foametea cumplită din 1946-1947. оn primăvara-iama anului 1949 ei s-au оnscris оn kolhozul "Pobeda" ("Biruin-ţa") preşedinte Ivan Tverdo-hleb, care mai apoi s-a unit cu colhozurile nou-formate оn Bădiceni. In această gospodărie colectivă, căreia i s-a zis, după comasare, "Beria", apoi "Biruinţa" şi, оn sfоrşit, "Progress", satul s-a aflat pоnă la dizolvarea kolhozurilor şi оmproprie-tărirea ţăranilor cu pămоnt, conform Codului funciar al Republicii Moldova din 1991.
оn noaptea de 5 spre 6 iulie 1949 din acest sat mic au fost ridicate şi deportate оn Siberia 36 de persoane, fiind, mai оntоi, оnscrise оn lista "chiaburilor" [Cartea memoriei. Catalog al victimelor totalitarismului comunist. Chişinău, 2003).
Dimitriev Olga F. (n.1881), Naconecinоi Constantin I. (n.1894), Naconecinоi Efimia X. - soţia (n.1904), Naconecinоi Leonid C. - fiul (n.1930), Naconecinоi Valentin C. -fiul (n.1933); Naconecinоi Mihai I. (n.1908), Naconecinоi Feodosia C. -soţia (n.1912), Naconecinоi Larisa M. - fiica (n.1934), Naconecinоi Ion M. - fiul (n.1936), Naconecinоi Nadejda M. - fiica (n.1938), Naconecinоi Simion M. - fiul (n.1944); Sochirean Feodosie A. (n.1912), Sochirean Ana S. - soţia (n.1918),
Sochirean Xenia F. Sochirean Nina F. • Sochirean Ignat Sochirean Raisa A. Sochirean Mihai Sochirean Olga L. -
- fiica (n. 1938), fiica (n.1940); M. (n.1879), soţia (n.1877); N.' (n.1919), soţia (n.1918),
(n.1945); Zelinschi Fiodor A. (n.1876).
Valeriu
оn 1970, оn cadrul Recensămоntului general al populaţiei din URSS, la Grigorăuca s-au оnregistrat 241 de locuitori (117 de sex masculin şi 124 de sex feminin). Funcţionau şcoala primară, clubul, punctul medical, creşa, atelierul de deservire socială, oficiul postal, un magazin (ESM. Chişinău, 1971). оn 1979 aici locuiau 169 persoane-. 77 de bărbaţi şi 92 - femei. (HrorH Bce-coK>3HOM nepenncn Hace-neHMH 1979 r. no MonaaBCKon CCP. Kunomea, 1980, crp.449.)
оn 1992 vatra satului ocupa 1,6 km p. Aici erau 77 gospodării, 200 locuitori, dintre care 80 de moldoveni şi 120 ucraineni. Fondul locativ constituia 6,6 mii mp. Functional! un magazin, o cafenea, un punct felcero-obstetrical, o şcoală primară cu predarea оn limba moldo-venească cu 20 de locuri pentru elevi, un club, o bibliotecă, un oficiu de telecomunicaţii, un teren de sport, 32 de fоntоni.
оn 2005 satul face parte din comuna Bădiceni. Aici nu activează nici un agent economic. оn 1997 s-a construit biserica ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului". Ţăranii оmproprietăriţi.cu cоte 1,61 ha au
dat cotele оn arendă cooperativei agricole din Bădiceni. Activează un club, un oficiu de telecomunicaţii, un oficiu al medicului de familie, un magazin. Şcoala nu există, s-a оnchis оn a. 2005. Copiii merg la liceul din Bădiceni.
Deşi e mic, satul a dat ţării
mai mulţi specialişti notorii din
Umanet diverse domenii ale economiei şi culturii. Unul dintre ei este Valeriu Umaneţ, născut la Grigorăuca pe la 22 octombrie 1941. A absolvit facultatea de economie a Universitătii de Stat din Moldova оn 1964. A activat asistent, lector superior, conferenţiar, iar din 1989 e
profesor universitar. оn 1972 a susţinut, la Universitatea "M.V. Lomonosov" din Moscova, teza de doctor оn economie, iar оn 1988, la aceeaşi instituţie - teza de doctor habilitat оn economie. A publicat 3 manuale, multe articole ştiinţifice. E cunoscut şi ca traducător de manuale. Din 1993 e şef al catedrei de ştiinţe socio-umane a Universităţii de Stat din Moldova.
Vasile Trofăilă
Bibliografie
Hоncu Moldova. Chişinău, 2003.
Vetre strămoşeşti din Republica Cartea memoriei. Catalog al yictimelor to-
talitarismului comunist. Chişinău, 2003, vol. 3.
NOTA DE UZ ACTUAL
Cod postal - MD-3022. Tel. oficiului de telecomunicatii - 0-230-69-217.
