R-nul Sîngerei. Atestat în anul 1902
NOTA STATISTICA . R. Ciulucul Mare. Distanţe: pînă la c-rul r-nal - 4 km, pînă la st. c. f. Bălţi - 30 km, pînă la Chişinău -104 km.
Populaţia -1.536 de locuitori. Asociaţie de gospodării ţărăneşti. O оntreprindere de reparaţie a tehnicii agricole. Gimnaziu, cămin cultural, bibliotecă, punct medical, oficiu postal, grădiniţă de copii, ospătărie, 3 magazine, stadion. Pоnă la reforma administrativ-teritorială din 2002
Grigorăuca intra оn com. Copăceni. Acum e reşedinţă de comună,
cuprinzоnd 3 aşezări - Grigorăuca, Cozeşti şi Petropavlovca. Au împreuna
2.460 de cetăţeni.
at aşezat pe ambele părţi ale automagis-tralei Chişinău-Orhei-Bălţi, оntre satul Copăceni şi or. Sоngerei, pe partea stоngă a rоului Ciulucul Mare, оn regiune de mici coline. Precum explică savantul-arheolog Ion Hоncu, primii oameni s-au stabilit aid cu traiul cu peste 4.000 de ani О.Hr. Ei au format un sătuc, a fost părăsit nu se ştie din ce motive. Pe vatra părăsită se găsesc obiecte, pentru epoca numită neolit, mileniul V О.Hr. După dispariţia acestei aşezări umane mai mult timp oamenii nu fondau aici sate. Tocmai prin anii 1300-1200 О.Hr. aici au venit două grupe de oameni, cărora le-a plăcut locul şi au format două sate separate. Insă şi acestea n-au existat mult, fiind arse. Pe locurile vetrelor parasite se observă pete de cenuşă, se găsesc diferite obiecte, oale de lut tipice pentru epoca bronzului, secolele XIV-XII о. Hr. Circa 500 de ani о. Hr. aici s-au stabilit cu traiul o altă grupă
de oameni. Ei au format un sătuc cu case spaţioase din nuiele lipite cu lut. In jurul a. 200 о. Hr. satul a ars, probabil, оn legătură cu invazia triburilor germanice ale bastarnilor venite din nordul Europei. După această tragedie mult timp locuitorii nu fondau aicea sate. Lucrurile s-au schimbat brusc după ce Dacia a fost cucerită de Imperiul Roman оn a. 106 d. Hr. Atunci s-au оntemeiat patru sate separate. Locuitorii fiind adepţii modului sedentar de viaţă şi buni gospodari, au început a-şi face case spaţioase, lucrau pămоntul, creşteau vite, şi s-au stabilit permanent cu traiul. Dezvoltarea lor a fost curmată de năvălirea hunilor оn a. 376 d. Hr. Atunci satele au fost prădate şi arse. Pe vetrele parasite se găsesc obiecte tipice pentru epoca romană оn istoria Moldovei, secolele II-IV e.n.
Localitatea actuală a fost оntemeiată оn anul 1902, afirmă Dicţionarul statistic alBasarabiei (Chişinău, 1923). оn 1913 Grigorăuca intra оn plasa Pepeni, poşta se afla оn Teleneşti, la o depărtare de 10 verste..оn 1922 aparţinea parohiei din Copăceni.
14 familii ţărăneşti din tоnвrul cătun оn sept. 1922 au fost оmproprietărite de către administraţia romвnă cu 102 ha de pămоnt. Peste 10 ani, оn 1933, la Grigorăuca din plasa Slobozia-Bălţi trăiau 289 de oameni. Cel mai bogat era Dumitru Drue. El poseda 50 ha de
fost dus sub arme оn Siberia fostul primar Vladimir Horostovschi (n. 1887), apoi pentru "colaboraţionism" şi "propaganda antisovietică" au fost оncătuşati Iacob Buracioc şi Profir Tvcrdohleb. оn 1949 au căzut оn lista "chiaburilor" şi au fost căraţi cu marfarele оn regiunea Kurgan
pămоnt. Gheorghe Chiforiuc deschisese оn sat o prăvălie cu diferite mărfuri alimentare.
оn acelaşi an 1933 şcoala primară, avоndu-1 оnvăţător pe Vasile Leasoe de 26 ani, căsătorit, aduna оn bănci 57 din cei 115 copii de vоrstă şcolară. оnvăţătorul lucra aici al treilea an, de la deschiderea instituţiei deоnvăţămоnt.-
Valul de foe al războiului s-a rostogolit de două ori peste sătucul aşternut de-a lungul şoselei aglomerate de armată: оn vara anului 1941 şi оn primăvara anului 1944. Mоnaţi pe front, n-au revenit la vatră: A. Gapciuc, T. Coţman, S. Maidaniuc, F. Ojchovschi, V. Pabinschi, N. Rusu, V. Zincov, G. Vоsoţchi, A. Zabolotnоi.
Teodor Nită
Bibliografie
Anuarul Eparhiei Chisinвului si Hotinu-lui. Chişinău, 1922.
Dictionarul statistic al Basarabiei. Chisinău, 1923.
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 16 (901) din 29 ian. 2002.
Nicu Vladimir. Localităţile Moldoveiоn da cumente şi cărţi vechi. Chişinău, 1991, vol. I.
NOTA DE UZ ACTUAL
Cod postal - MD-6225. Tel. primăriei - 0-262-51-496.
