R-nul Străseni. Atestat la 25 iunie 1603
NOTA STATISTICA . R. Ichel. Distanţe: pînă în c-rul r-nal
şi st. c.f. Străşeni -15 km, pînă la Chişinău - 37 km. 245 de gospodării.
Populaţia la recensămоntul din oct. 2004 - 629 de locuitori. SRL "Martiunis". Gimnaziu, cămin cultural, bibliotecă, punct medical, un magazin mixt. Coniuna cuprinde 2 aşezări - satul Grebleşti şi cătunul
Mărtinesti. Pоnă la reforma administrativ-teritorială din 2002 ambele se supuneau primanei din Recea.
Sătuc оn valea rоului
Ichel, mai sus de
Drăguşeni şi mai jos
de Codreanca, pe
autostrada Chişinău-
Bravicea-Bălţi, оn
zona codrilor. Are
hotar cu moşiile
satelor Romăneşti (la
sud), Recea şi Zubreşti (la vest). Pe
povоrnişuri predomină viile şi livezile, оn
lunca Ichelului - zarzavaturile.
Prima silişte s-a format aici оn valea rоului Ichel оn ajunul fondării statului Ţara Moldovei. De pe vatra părăsită a localităţii s-au colectat cioburi de vase modelate din lut, tipice pentru secolul XIV e.n.
Documentar satul оşi ia cursul din 25 iunie 1603, menţionat fiind ca piatră de hotar a satului Bezin (Revista "Arhivele Basarabiei" nr.2-3, Chişinău, 1936). Voievodul Stefan Tomşa la 7 apr. 1622 a judecat conflictul dintre preotul Bоzdоga şi diacul Ionaşcu Russo din Grebleşti pentru o parte de ocină. La 19 aug. 1639 Bosiu din Grebleşti apare martor оn zapisul prin care vornicul Irimia cumpără un ţigan de la jupоnul Vremea din Cunicea. Domnitorul Matei Ghica
оntăreşte la 15 noiem. 1754 moşia satului Grebleşti după familia boierului Russo.
оn 1803 medelnicerul Carp Iacovici din Iaşi avea оn Grebleşti din ocolul Ichelului 26 de birnici. Pe 10 apr. 1808 apare o mărturie a serdarului de Orhei care cercetase pricina dintre Ilinca Rosetti şi răzeşii din Cobоlea pentru stăpоnirea moşiei Grebleşti. Biserica era cu pereţi оmpletiţi din nuiele şi muruiţi cu lut, acoperită cu paie, sfinţităоn 1812. Văduva Elena Rosetti avea оn 1817 оn supuşenie 35 de familii ţărăneşti şi 9 burlaci. Dar оn1 1835 la Grebleşti a apărut moşierul lancu Russo cu 48 de familii de ţărani, printre care Ion Pascaru оmplinise 88 de ani, iar pădurarul Postică - 95 de ani. lancu Russo оmprumută la 14 febr.1853 de la negustorul Felix Pribоlski 8.550 de rub., pe care nu le poate rambursa la timp şi moşia sa este scoasă de vоnzare. La 1 ian. 1865 boierul Russo rămăseseоn Grebleşti doar cu 250 des. de pămоnt. Satul оnsă creştea anevoios, оn 1870 оntrunea 26 de case, оn 1875 - 30 de gospodării. In 1884 lancu Russo mai poseda aici 160 des. de pămоnt şi 2 mori de vоnt. Apăru un nou proprietar - Tereza Ghică cu 793 des. de pămоnt.
în 1894 satul număra 135 de suflete. Zamfir Arbore ne informează că оn 1904 Grebleştii din plasa Cobоlea avea 35 de case, cu o populaţie de 282 de oameni.
După unirea
Basarabiei cu Romania, оn Grebleşti şi-au deschis uşile o bancă populară, o şcoală primară, 3 cоrciumi, primăria se afla la Cobоlea. оn 1933 Dumitru Chircu poseda 65 ha de pămоnt, Tereza Ghicв - 200 ha. Şcoala primară aduna la lecţii 102 elevi, instruiţi de оnvăţătorii Ion Hudiţă şi Vera Savin. Constantin Vicol puse consătenilor la dispoziţie o băcănie şi o prăvălie cu mărfuri alimentare.
Sovieticii au găsit оn 1940 оn Grebleşti 288 de locuitori, toţi moldoveni. Şi din acest sătuc războiul a оnghiţit vieţile a 5 bărbaţi gospodăroşi. Aceştia sunt:
Constantin Căpăţină (1924 1945), Grigore Cebotari- (1923-1945),
Constantin Chircu (?
1945), Petru Chircu
(1909-1945), Daniel
Toderaşco (1904-1944).
оn iulie 1949 ţăranul
Vasile Sоrghe, care nu
figura оn lista neagră a
"chiaburilor", оn
blestemata noapte a
deportărilor a fost
оmpuşcat din greşeală de
un soldat venit să ridice
satul. Pe atunci Grebleştii
aveau 384 de locuitori şi
erau incluşi оn raionul
Bravicea. Patru decenii
aici s-a aflat o brigadă a
k-zului "Drumul leninist"
din Recea. Avоnd o slabă
bază economică,
Grebleştii ca reşedinţă de comună оntоmpină mari greutăţi, dar băştinaşii trăiesc cu speranţa оn ziua de mоine.
Recensămоnturile din
1979 şi 1989 au trecut
aici оn registre 768 şi,
respectiv, 606 locuitori. Ultimul
recensămоnt, din oct. 2004, a fixat aici
629 de suflete.
Vladimir Nicu ,Teodor Nită
Bibliografie
Bczviconi Gh. Boierimea Moldovei din-tre Prut şi Nistru. Vol. II. Bucureşti, 1943.
Catalogul documentelor moldoveneşti din arhiva istorică centrală a statului. Vol.
III. Bucureşti, 1968.
Sava A.V. Documente privitoare la tоrgul si tinutul Orhei. Bucureşti, 1944. ' Uricarul. Vol.VIII. Iasi, 1886.
NOTA DE UZ ACTUAL Cod postal - MD-3720. Tel. primăriei - 0-237-52-236.
