R-nul Cantemir. Atestat în 1609.
NOTA STATISTICA. R.Prut. Distanţe: pînă în c-rul r-nal - 25
km, pînă la st. c. f. Goteşti -1 km, pînă la Chişinău - ISO km. Suprafaţa
- 58,9 km. p. Gospodării -1.300, populaţia - 4.300 de lpcuitori. Agenţi
economici - 25, incl. gospodăria agricolă de producţie "Goteşteanca",
SRL "Prut-Comagro", "Rapira", "Vita-Farm", 11 оntreprinderi individuate, 2 asociaţii - "Bunavestire" şi "Speranţa-G". Biserica "Sf. Apostoli Petru şi Pavel", 2 case de rugăciune pentru baptişti-creştini şi subotnici. Liceul teoretic "Vasile Pвrvan". Casă de cultură, 3 grădiniţe de copii, centru al medicilor de familie, farmacie, 2 biblioteci, oficiu postal, ateliere de prestare a serviciilor, stadion, peste 10 magazine şi
baruri. Monument al consătenilor căzuţi оn eel de al Doilea Război
Mondial. Comuna cuprinde şi sătucul Constantineşti cu o populaţie de
319 oameni, aşezat pe rоuşorul Larga. .
Localitatea este situată
pe un mic platou din
stоnga Prutului, оn
vestul zonei naturale
Colinele Tigheciului.
Cele mai оnalte dea-
luri din Tmprejurime
sunt de altitudini
medii: 147 m (nord-
est). 134 m (est). 81.3
(sud-est). Coordonatele geografice ale
punctului central de aşezare: 46°09'
latitudine nordică, 28° 10' longitudine
estică. In vecinătate se află satele
Ghioltosu, Plopi, Ciobalaccia, Flocoasa,
Constantineşti, Badicul Moldovenesc,
Chircani.
Sat vechi, cu populaţie romвnească оn toate timpurile. Principalele ocupaţii ale locuitorilor au fost agricultura, creşterea animalelor, pescuitul. Au existat pentru aceasta şi condiţiile favorabile: cоmpurile mănoase din hotarul satului, păşunile şi fоnaţurile bogate оn ierburi, bălţile, lacurile şi gоrlele din lunca Prutului, cu peşti de tot
soiul.
Biserica "Naşterea Maicii Domnului" din sat a fost zidită din piatră оn 1833 pe locul unei biserici de lemn mai veche. Locuitorii beneficiază de o şosea modernă, de cale ferată, cu haltă оn sat şi cu staţii la Cantemir şi Cahul. Qt despre istoria satului ne vorbesc mai mult documentele vremii:
1546. Anterior a fost identificat incert cu satul Hotceanii din 1546. Acesta ar putea fi Hotceanii (Hotcenii, Hocenii) de pe rоul Larga de peste Prut, actualmente оnjud.Vaslui.
1609. Cu certitudine, satul datează
documentar din 1609, cоnd Constantin Movilă voievod оntăreşte lui Vrabie postelnicul şi altora satul Goteşti de pe
Prut, оn tin.Tigheci (DIR. A. Moldova, veac. XVII. vol. II).
1716. Gotesty, sat pe partea stоngă a Prutului, menţiune cartografică (H-1716).
1772. Goteştii, satоn ţin.Greceni, 58 de ogrăzi, 54 de familii supuse birului, 2 mazili (Constantin Chiriac şi Ion Iuraşcu), 2 duhovnici, proprietar de moşie fiind Stefan Bosiijicnicer.
1774. Satоn acelaşi ţinut, 86 de case, 75 de familii de ţărani supuşi birului, 2 ruptaşi (Constantin Chiriac şi Ion Iuraşcu), 2 duhovnici (preotul Enache şi diaconul Andrei). Sunt nominalizaţi birnicii Ion vomicul, Gheorghe David, Alexandru Vоlcu, Ioniţă Pavel, Lupul rotar, Papură Sandul, Simion dogar, Vasile Cardaş, Stefan Tulbure, Neculai Ursul, Vasile Bolocan, Constantin Troacă, Stati pоslar, Flore Drăghici, Ion lutes, Ioniţă Căzan, Enache bejenar, Stefan Stăvărache, Constantin Bbaciul, Toader Cioban, Racoviţă Viţălar, Andreiu Melinte, Neagul Muntean, Miron Bolocan, Ursul Vrăjitoriul, Tiron Cоrjan, Ion Cardaş ş. a.
1803. Goteştii, sat оn tin. Greceni, cu bir anual de 1.072 lei, şi Slobozia Goteştii, cu bir annual de 92 lei, ambele moşii оn proprietatea paharnicului Petrache Cazimir.
1817. Goteştii, sat оn tin. Greceni, ocolul Prutului, 50 de gospodării, 30 fălci de vie, 40 fălci sub vatra satului, 3 mori de vоnt şi 2 cu tracţiune.de cai, moşia aflоndu-se оn stăpоnirea tăranilor şi a marilor proprietari Petrache Cazimir spătar şi Qrjă sluger. Pescuit оn Prut şi оn balta Bălacea.
1820. Goteşti şi Slobozia (Goteşti), sate pe stоnga Prutului. Hoteşti, 57 de gospodării (mentiuni cartografice: H-1817/1820, H-1820).
1864. Goteştii, sat оn jud. Cahul, plasaTigheci.
1878. Recensămоntul din acest an contine pentru satul Goteşti din jud. Ismail următoare informatii: 84 de case, 366 de
locuitori, biserica, şcoală publică, 5 mori de vоnt şi cu tracţiune de cai, un depozit, 5.023 des. de pămоnt (оmpreună cu satul Flămоnda), 50 de cai, 350 de vite cornute mari, 300 de oi.
1897. La recensămоntul general al populaţiei din gubernia Basarabia satul Goteşti din jud. Ismail avea 843 de locuitori, 445 de bărbaţi şi 398 de femei.
1904. Goteşti (Hoteşti), "sat оn jud.Ismail, pe valea Prutului, la nord de gura rоului Larga. Are 197 de case, cu o populaţie de 820 de locuitori; 230 de vite cornute mari, 74 de cai".
1918. La reforma agrară din 1918-1924 au fost оmproprietăriţi 284 de locuitori, cu 1.612 ha, 2.100 mp de pămоnt.
1922. Goteşti, comună ruralăоn jud. Cahul, 240 de clădiri, 1.547 de locuitori, primărie, biserica, 3 şcoli primare, circumscriptie de percepţie financiară,
poştă, telefon, telegraf, moară cu aburi, tovărăşie ţărănească, gospodărie boiereascо, 7 cоrciume şi băcănii.
1930. Sunt оnregistrate oficial două sate оn jud.Cahul, plasa Stefan eel Mare: Goteşti, cu 1.224 de locuitori, dintre care 1.078 - romвni, 35 - greci, 30 -evrei, 28 - ruşi şi ucraineni, 24 - bulgari, 8 - germani, 2- găgăuzi, 1 - armean; Goteştii Noi, cu 215 locuitori, incl. 199 de romвni, 12 bulgari, 4 ruşi.
1937.1. G. Duca, astfel s-a numit satul оn anii treizeci ai sec. trecut. Reşedinţă de comună оn jud. Cahul, cu 5 sate subordonate administrativ-teritorial: Flămоnda, Ghioltosu, Goteştii Noi, Constantineştii Noi, Chircani, toate avоnd оmpreună 4.500 de locuitori, biserică ortodoxă, şcoli, bancă populară, percepţie fiscală, agenţie poştală, medic de circumscripţie, dispensar, farmacie, obor de cereale, tоrg săptămоnal de animale, mărfuri industriale şi produse alimentare, moară, oloinită, fabrică de
оnchisoare pe mulţi ani оn puşcării şi gulaguri: Vasile Pоrvan (n.1889), fost primar, membru al Partidului National-Liberal, condamnat оn 1941 la 8 ani de muncă silnică, iar familia sa, soţia Parascovia (n.1901) şi fiicele Ana (n.1925), Elena (n.1929), Liuba (1930) şi Elizaveta (n.1935), deportată оn reg. Akmolinsk.
1941-1945. Pоnă la terminarea războiului mai rămasese nouă luni, dar şi оn acest răstimp оn lupte au căzut mulţi goteşteni. Aceştia au fost:
Gherghe Adhakov, Pavel Andronache, Stefan Andronache, Luca Anghel, Gheorghe Apostolache, Pintilie Balan, Vasile Balan, Ion Bejan, Constantin Bоrsan, Gheorghe Bоrsan, Nicolae Boghean, Ion Butnaru, Pintilie Butu, Tudor Butu, Gheorghe G. Carp, Gheorghe V. Carp, Nicolae Cazacencu, Caranfil Chiosa, Dumitru Chiosa, Stefan Chiosa, Toma Chiosa, Ion Creangă, Ion Cristea, Vasile
rachiu, 2 depozite de cherestea, 30 de prăvălii, 5 cоrciumi; circulate de călători şi transport de mărfuri pe Prut, cu mici vaporaşe, şlepuri şi barje.
1940. "Eliberarea" a оnsemnat pentru unii locuitori din Goteşti, ca şi din alte sate basarabene, represiuni, arestări şi
Cristea, Arhip Dogaru, Nicolae Dordea, Gheorghe Drangoi, Ion Drangoi, Constantin Erhan, Dumitru Florea, Ion I. Gоscă, Ion V. Gоscă, Ion Gorban, Tudor Goteşteanu, Mihail lutes, Tudor Ivanciuc, Zaharia Jacot, Petru Jarovlea, Tudor Jurcăneanu,
Dumitru Luca, Gheorghe Luca, Constantin Lucichin, Vasile Mano-lache, Gheorghe Margină, Ion Matfei, Stefan Mazilu, Vasile Miron, Constantin Mititelu, Dumitru Mititelu, Vasile Mocanu, Terentie Niculiţa, Dumitru Pătrăşanu, Tudor Pătrăşanu, Leonid Pоrvan, Petru Pоrvan, Valentin
Leonid, Petru şi fiicele Sofia, Ioana, Maria, Eudochia, Elena, fiind cu toţii deportaţi оn reg. Akmolinsk.
1949. Noul val de represiuni şi deportări i-a оnstrăinat de locurile de baştină оncă pe mai mulţi gospodari din sat, circa 45 de persoane, şi aceştia reprimaţi şi deportaţi оn siberii de gheaţă:
Pоrvan, Gheorghe Roman, Nicolae Roman, Leonid Siniţă, Ion Stancev, Ion Stroi, Mihail Ştiulete, Simion Tafta, Ion Tecuceanu, Toma Tesa, Grigore Verdeş, Vasile Vоlcu, Gheorghe Zadorojniuc.
Mai tоrziu doi consăteni din Goteşti -Nicolae Mocanu şi Gheorghe David -au căzutоn Afganistan, alţii doi - Gheorghe Vоlcu şi Ion Voina - si-au dat viaţa оn 1992 оn luptele cu separatiştii de la Nistru.
1945. Mulţi dintre cei care au supravieţuit оn anii de război n-au avut noroc de linişte şi pace, pentru că le-a fost sortit sв оndure şi alte grozвvii: Anastasie Barbоnţă (n.1896), Alexandru Creangă (n.1914) şi Dumitru Verdeş (n.1918), reprimaţi, acuzaţi de "colaboraţionism" şi condamnaţi la ani grei de оnchisoare; Mihail Barbоnţă (n.1892), condamnat la 10 ani de muncă silnică, sub aceeaşi acuzaţie, iar familia sa, sotia Parascovia, fiii Vasile,
Ana Bliznicencu cu un fecior, Maria Bodeanu cu 4 copii, Matvei Botnaru, cu soţia Maria, Dumitru Butu, cu familia (3 persoane), Adrei Carp, cu familia (3 persoane), Maria Niculiţă, cu cele 4 fiice, Maria Onică, cu un fоu şi 3 fiice, Gheorghe Verdeş, cu toată familia (8 persoane), Fiodor Cazan cu soţia şi un fecior, Gheorghe Cogă-lniceanu cu soţia, Gheorghe David cu soţia.
1955. Urmează ani de relativă viaţă paşnică. Se redresează economia satului, creşte numărul populaţiei: 2.903 locuitori оn 1955, 3.183 de locuitori (1.475 de bărbaţi şi 1.708 femei) оn 1959, 4.066 de locuitori (1.921 bărbaţi şi 2.145 de femei) оn 1970, 4.312 locuitori оn 1979 şi 4.233 de locuitori оn 1989.
Anatol Eremia
Bibliografie
Arbore Z. Dicţionarul geografic al Basa-rabiei. Bucureşti, 1904.
Cartea Memoriei. Chişinău, vol.1, 1999. Condica liudzilor. Bucureşti, 1803. Documentele privind istoria Romвniei.
A.Moldova, Bucureşti, veac.XVII, vol.11, 1956.
Giurgea E. Dicţionarul statistic al Basa-rabiei. Chişinău, 1923.
NOTA DE UZ ACTUAL
Cod postal - MD-7326.Tel primăriei - 0-273-44-236.
