R-nul Rezina. Atestat la 25 feb. 1604
NOTA STATISTICA . R. Cogălnic. Distanţe: pînă în c-rul r-nal -
20 km, pînă la st. c. f. Şoldăneşti - 40 km, pînă la Chişinău - 85 km.
Populaţia -1.105 locuitori. Moşia satului -1.200 ha terenuri agricole.
SRL "Novicar - Agro". оntreprinderea industrială "Rodica Roşca".
Biserica cu hramul Tuturor Sfinţilor. Gimnaziu, bibliotecă, oficiul
centrului medicilor de familie, oficiu postal, grădiniţă de copii, cоteva
magazine.
Sat grămădit la izvoarele unui afluent pe stоnga Cogоlni-cului, оn regiune de mici coline, la 3 km depărtare de autostrada Rezina-Orhei, legat prin şosele cu localităţile vecine Cinişeuţi, Trifesti, Pripiceni-Răzeşi. Cea mai оnaltă colină de pe moşia satului, spre Peciştea, are o altitudine de 281 m. Silişte vestită оn trecut prin meşteşugul olăritului. Localitatea a fost atestată documentar la 25 febr.1604 оntr-o carte domnească semnată de Ieremia Movilă, prin care Gordinestii, alături de Trifesti, Cuizăuca şi Horodişte, figurează ca punct de hotar al moşiei satului Minceni. In unele documente vechi i se mai zicea Horbineşti, deoarece acel care descălecase la оnceput aici se chema Horbianul. Hrisovul din 12 martie 1617, eliberat de Radu Mihnea, varsă lumină asupra acestui toponim. Domnitorul оntări feciorilor lui Stefan Calinic siliştea răzăşească Horbineşti, "a lor dreaptă ocină unde a locuit Horbianul (n.a.) cu documente de la Petru Voievod,
care s-au pierdut cоnd au robit tătarii Năpadova".
La 8 aug.1668 Solomon şi Ionaşco Boul din Horbineşti apar martori оn hotarnica moşiei Sоrcova. Dintr-un zapis, datat cu 23 apr.1715, aflăm că Mihail, fiul lui Vasile Mоrzacu din Horbineşti, оnainte de-a pleca оn Ţara Leşască, оl asigură pe socrul său Lupaşco Murguleţ că, primind la logodnă 2.000 zloţi, la moşii "nu mă voi amesteca, decоt dacă mă voi оntoarce la pămоntul nostru".
Biserica din Gordineşti era din lemn, acoperită cu paie, construită оn anul 1800. оntr-o mărturie hotarnica din 12 iulie 1814 sunt pomeniţi căpitanul Matei Costin, postelnicul Toader Bătag, răzeşii Axenti Racu, Gheorghe Dodonu, Stefan Dragomir, Chirică Macovei, Toader Crudu, Vasile Ionaşcu.
Recensămоntul din 1835 ne-a lăsat următoarele mărturii: оn satul răzăşesc Gordineşti, cu biserica "Sf. Arhanghel Mihail", trăiau 6 familii de mazili, 7 familii de ruptaşi şi 94 familii ţărăneşti, preot era Serghei Macrinici оn vărstă de 38 de ani, avea soţie şi 4 copii.
оn vara a.1872 populaţia din
Gordineşti a suportat o grea epidemie de holeră, peste un an - alta de variola. Protoiereul Feodor Pahovski, pentru a-şi оntoarce datoriile, la 24 mai 1877 a scos de vоnzare 13 case şi 28 des.de pămоnt ale răzeşilor Ion Braga, Anton Dodu, Ion Barcaru, Grigore Doni, Ion Crudu, Vasile Bejan ş. a. Iar jandarmeria оl căuta pe
Simion Sărăcuţă. оn 1894 satul Gordineşti din plasa Cinişeuţi număra 961 de locuitori.
Preotul Stefan Şostacu la 11 dec. 1900 a fost decorat cu o gramotă de laudă "pentru predarea religiei оn şcoală". Iar răzeşii Elizaveta Brоnză, Ion Gore, Ion Nafrоneţ ş. a. au împodobit
Daniil Cernilă care refuzase să slujască оn armata ţaristă.
Şcoala laică de o clasă a fost deschisă оn 1881, iar şcoala parohială activa pe lоngă biserică de acum cоţiva ani. Peste trei ani răzeşii posedau 585 des. de teren arabil şi 291 des. de pădure, aveau 3 mori de apă şi 11 mori de vоnt. Cele mai mari gospodării aparţineau boierilor Gheorghe Dodon şi Gheorghe Brоnză. In noaptea spre 18 aug.1889 asupra satului s-a abătut o ploaie torenţială puternică, a spălat semănăturile de pe povоrnişuri, a inundat ogrăzile, in viiturile tulburi şi оnvolburate s-a оnecat copilul lui
biserica din localitate cu icoane şi obiecte de cult procurate pe baniilor proprii.
Zamfir Arbore оi face localităţii o caracteristică laconică, dar cuprinzătoare, оn Dicţionarul geografic a I Basarabiej, editatоn 1904 la Bucureşti: "Hordineşti, satоn jud.Orhei, volostea Cinişeuti, aşezat оn valea Cogălnicului, spre vest de satul Cinişeuţi. Are 243 de case, cu o populate de 1.458 suflete. Sunt vii, livezi cu pruni şi grădini cu pomi". In anul de оnvăţămоnt 1909-1910 şcoala primară era frecventată de 77 de băieţi şi 16 fete.
La munci de corvoadă, la construcţia şoselelor, оn 1911 au fost mobilizate 243
de familii.
Bibliografie
Poni P. Statistica răzeşilor. Bucureşti, 1921.
Sava A.V. Documente privitoare la tоrgul şi tinutul Orheiului. Bucureşti, 1944. ' Uricarul. Vol.VIII. Iasi,1886.
Academia Română. Anuarul arhivei de folclor. Vol.HI. Bucureşti, 1935.
Anuarul Romвniei pentru comerţ, Industrie, meserii şi agricultură. Bucureşti, 1925-1926.
Otciotо, dokladо, smetо, raskladki Orgheevskoi uezdnoi zemskoi upravо 1898 goda. Orhei, 1899.
NOTA DE UZ ACTUAL
Cod postal — MD-5418.Tel.primăriei — 6-254-64-236.
