R-nul Edineţ. Atestat la 2 mai 1575
NOTĂ STATISTICĂ . R. Ciuhur. Distanţe: pînă la c-rul r-nal -13
km, pînă la st. c. f. Donduşeni -17 km, pînă la Chişinău -210 km.
Gospodării - 711, populaţia -1.291 de locuitori. Moşia satului - 3.079,43
ha, dintre care terenuri arabile - 2.181 ha, livezi - 78,6 ha, fоşii silvice de
protecţie -143,4 ha. Fоntоni arteziene - 3, fоnfоni obişnuite -193, iazuri -
12. SRL "Astra-Corn" (573 ha) şi "GolservAgro" (1.200 ha). 152 de
familii оşi lucrează pămоntul оn mod individual. Biserică, gimnaziu,
cămin cultural, 2 biblioteci, punct medical, farmacie, 4 magazine şi 2
baruri.
Pe ocina marelui logofăt apăru tоngă Ciuhur siliştea Golăeşti. La 17 ian.1642 pentru această moşie s-au judecat la Iaşi, оn prezenţa voievodului Vasile Lupu, şetrarul Malcoci şi boierul Vasile Buză, făcоndu-i-se dreptate şetrarului. Apoi timp de un secol arhivele au lăsat această aşezare оn anonimat. Abia la 1 ian.1880 satul Golăeşti din ţinutul Soroca apare ca proprietate a Mănăstirii Vatoped de pe Sfоntul Munte cu 1.182 des. de pămоnt arabil şi 19 des. de toloacă.
In mai 1803 Anastas Dumitriu şi fraţii săi trimit jalbă la Curtea Domnească, оn care arată că "răzeşii din Golăeşti ne-au stricat cărciuma şi au risipit-o fara nici o judecată". La Golăeşti, tinutul Iaşi, оn apr. 1835 trăiau 60 de familii de ţărani (184 de bărbati şi 167 de femei) care lucrau pe moşia Mănăstirii Golia. Recensămоntul din 1859 fixă aici 74 de case, 290 de bărbaţi şi 276 de femei. оn 1861 boierul Vichentie Malski poseda оn Goleni o fermă de cai de rasa. Satul aparţinea aceleeaşi mănăstiri.
Statisticianul Alexandr Egunovоn 1870 găsi оn "Goliani, volostea Tоrnova, jud.Soroca, 126 de case, 353 de bărbaţi şi
şczare veche pe rоul
Ciuhur, fata оn faţă cu
satul Ruseni, la
răspоntia şoselelor
Edineţ-Ocniţa-Donduşeni, оn regiune de
cоrnpie văluroasă,
оntre iazuri, livezi şi оntinse ogoare de cere-ale, culturi tehnice, sfeclă de zahăr, legume. Arheologii au descoperit pe moşia satului vatra unei silişti din perioada romană (sec. II—III era noastră), care a fost incendiat de huniоn a. 376. Nomazii, căzuţiоn luptele cu băştinaşii, au fost оnhumati aici оn 10 movile funerare.
Dar actualul sat a fost atestat la 2 mai 1575, cоnd voievodul Moldovei Petru Schiopul i-a оntărit prin uric domnesc marelui logofăt loan Golоi "un loc оn pustie pe Ciuhur оntre Grumăzeni şi Rujinţi, оn fata Rusenilor, cumpărat cu 6 cai buni". {Catalogul documentelor moldoveneşti din arhiva istorică centrală a statului. Vol. I. Bucureşti, 1957). Numele marelui logofăt оl poartă оn prezent Mănăstirea Golia din Iasi.
310 femei, 404 vite cornute mari, 1.026 de oi". Ca şi alte localităţi basarabene, peste doi ani satul оnfrunta o grea epidemie de holeră. Iar la 24 iulie 1873 moşia din Goleni a fost trecută оn posesia Ministerului rus al averii de stat şi data pe 6 ani оn arendă lui Constantin Evstasiev, care urma să plătească anual 5.500 rub. Veneticii se оmbogăţeau pe sudoarea ţăranilor băştinaşi.
Totusi, satul creştea. оn 1875 era alcătuit din 156 de curţi cu o populatie de 718 suflete.
164 de familii de ţărani оn 1882 stăpоneau 1.088 des. de pămоnt, restul, 1.180 des., aparţineau boierilor. Pentru оntreţinerea şcolii de alfabetizare deschisă оn sat ţăranilor li s-a propus să plătească anual cоte 130 de rub. In 1890 Golenii din ocolul Tоmovei numărau 215 familii. 658 de bărbaţi şi 639 de femei. Peste un an şcoala de alfabetizare (căreia i se mai zicea "mănăstirească") trecu оn sistemul
Ministerului оnvăţămоntului public. La 1 sept. 1898 оl găsim aici оnvăţător pe Nicolae Tomeţchi.
Primul recensămоnt al localităţilor ce depăşeau 500 de oameni, realizat de Imperiul Rus оn 1897 şi publicat la Sankt-Petersburg оn 1905, a fixat оn Golenii din jud. Soroca 1.277 de suflete, dintre care 1.260 erau de credinţă creştină.
оnvătătorul Tbmeţchi оn a. 1899-1903 avea pe tоngă şcoală o fanfară de toată lauda, susţinută material de boiernaşul Nicolae Strencovschi. Zamfir Arbore оn Dicţionarulgeografic al Basarabfeidin 1904 a constatat оn Goleni o scădere vădită a populaţiei - 923 de suflete. "Ţăranii, arată el, numesc satul Goleşti". Gazeta "Drug" ("Amicul") din 10 mai 1905 scrie că Vasile Şaraga, Cozma Strоrnbă şi Tudor Tiutiunic din Goleni fusese menţionaţi cu prestigioase premii băneşti la expoziţia de cai din Edineţ.
Din 161 de copii de vоrstă şcolară оn 1907 frecventau lecţiile 50, iar оn anul următor - de acum 111 elevi. Contribui la aceasta prin cuvоntul său convingător preotul loan Popovici.
La оnc. sec. XX Golenii intrau оn jud. Hotin. оnvăţătorul Nicolae Tomeţchi оn 1911 se оnvrednici de Medalia de Aur cu panglică pentru a fi purtată la piept. El muncea оn Goleni de acum 23 de ani. Şcoala primară ministerială de aici era frecventată de 48 de băieţi şi 12 fetiţe. Biblioteca şcolii оn 1912 număra 501 volume, 256 titluri de carte, o mare bogăţie spirituală pentru acele vremuri.
Aţоţaţi de soldaţii-bolşevici, оn 1917 ţăranii din Goleni dezertaţi de pe Frontul Roman auоnceput să prade averea boierilor locali, să ia cu forţa pămоntul şi semănăturile. Haosul a fost curmat de trupele romвne, chemate de Sfatul Ţării să facă ordineоn Basarabia. Iar la 27 martie 1918 Sfatul Ţării votă actul epocal al Unirii cu fraţii de peste Prut.
Reforma agrară basarabeană promovată de Sfatul Ţării şi decretată de Regele Romвniei a оmproprietărit 411 ţărani moldoveni şi ucraineni din Goleni cu 1.355 ha de pămоnt, fapt ce a produs o mare bucurie şi o fericire supremă pentru plugari. Peste un an acest sat de pe apa Ciuhurului avea 470 de case, carieră de piatră, 2 mori cu aburi, şcoală primară, primărie. In 1933 la Goleni trăiau 1.952 de oameni, moară buna avea Alexandru
Siberia ca "elemente social ostile" Vasile Andronic cu soţia Vera şi fiica Ortansa, Parascovia Auz cu fiica Maria şi fiul Ion, Iulia Auz cu fiul Ionel, Maria Mihalciuc cu fiicele Ana şi Valentina, feciorii Ion şi Grigore, Vasile Şaragov.
Pe front au căzut оn bătălii sau au dispărut fara urme 86 de săteni din Goleni, numele lor fiind eternizate оn "Cartea Memoriei":
Eviţchi, iar Efim Rоbac tinea o băcănie.
La 10 noiem.1940 autorităţile sovietice auоnregistrat оn Goleni 2.288 de locuitori, dintre care 467 erau moldoveni, 792 - ruşi, 1.003 - ucraineni, 26 - de alte etnii. Apoi asupra populaţiei se abătu anul de foe 1941, cu deportări şi lupte sоngeroase, urmat de alţi ani cu epidemii, nenorociri şi foamete.
Valentin Rusu, Tudor Ţopa
Bibliografie
Anuarul Eparhiei Chişunăului si Hotinu-lui. Chişinău, 1922.
Dictionarul statistic al Basarabiei. Chşinău, 1923.
Documente privind Istoria Romвniei. Veacul XVI. A. Moldova. Vol.III. Bucureşti,
1951.
Purişkevici M.V. Materialо o zemleah, nahodeaşciesea v Bessarabskoi gubernii, imenuiuşciesea preklonennоmi sveatоm mes-tam na Vostoke. Chişinău, 1910.
NOTĂ DE UZ ACTUAL
Cod postal - MD-4630. Tel. primăriei - 0-246-45-336.
