R-nul Glodeni, oras. Atestat la 16 noiem. 1433
NOTA STATISTICA . Poziţia geografică - 47 grade 46 min.
latitudine nordică şi 23 grade 11 min. longitudine estică. R. Gladoc.
Distanţe: pоnă la st. c. f. Bălţi. 35 km, pоnă la Chişinăa -168 km. Biserica
Sf. Mihail (1788). Populaţia -10.464 de oameni. Apţi de muncă - 7.106.
Liceu teoretic, 2 şcoli medii, gimnaziu, 5 biblioteci, casă de cultură,
cinematograf, spital r-nal, policlinică, 3 farmacii, c-ru de
telecomunicaţii, oficiu postal, casă de economii, 2 grădiniţe de copii,monument al gloriei militare, casă de prestări servicii, baie, stadion.
Oraşul Glodeni din
partea de nord-vest a
republicii (spre vest de
Bălţi) e оnconjurat de
un inel automobilistic,
intersectat de alte eel
puţin 5 traseuri auto -
dinspre Rоşcani, Bălţi,
Făleşti, Moara
Domnească, Costeşti şi de оncă vreo cоteva
drumuri mai secundare, ultimul traseu
unindu-se оn Hоjdieni cu şoseaua dinspre
Balatina. Toate aceste traseuri şi drumuri
vin să facă un ghem comun оn c-rul oraşului.
Prin partea sa răsăriteană curge la vale o
vоnă de apă, care, totuşi, slăbuţă cum este,
adună apă destulă pentru un lanţ оntreg de
iazuri, ce se tin unul de altul pоnă la pоrоul
Căldăruşa, afluent de stоnga (cu r. Camenca)
al Prutului. Locuri joase, de eel mult 170-
190 m deasupra nivelului mării. Cea mai
mare оnălţime se află spre Iablona - 235
m. Cоmpii de cereale şi culturi tehnice, de
livezi şi legumării. In apropiere, spre nord-
est, est şi sud-estоşi due viaţa satele Soroca,
Iablona, Fundurii Noi şi Petrunea, spre sud-
vest şi vest - Duşmani, Cajba şi Hоjdieni, iar
spre nord - Stоrcea şi Danu, care mai man, care mai mici.
Specialiştii arheologi susţin că pe aceste locuri au trait oameni din timpuri foarte оndepărtate. Regretatul savant Ion Hоncu, doctor оn istorie, scrie că mai la sud de oraşul actual este o vatră de sat din epoca eneoliticului. Satul a existat cu peste 3.000 de ani о. Hr., deci vatra părăsită are o vechime de peste 5.000 de ani. Locuitorii satului erau sedentari, se ocupau cu' agricultura şi creşterea vitelor, confectionau unelte din piatră, pe care le şlefuiau оndelung, dar şi din oase de animale şi din lemn. De asemenea, modelau vase din lut şi le pictau cu diferite ornamente. Ei locuiau оn case mari, construite din lemn şi muruite cu lut. Dar satul lor a ars. Din ce cauză, nu se ştie.
La marginea de sud-vest a localităţii actuale arheologii au mai depistat o vatră de sat, dar aceasta e cu mult mai tоnără -din epoca romană tоrzie. Acest sat a fost fondat după cucerirea Daciei de către Imperiul Roman - оn a. 106 d. Hr. El a existat mai bine de două secole - pоnă la năvălirea triburilor barbare ale hunilor, care
s-a оntоmplat оn a. 376 e. n. Casele erau mai puţin arătoase, oamenii şi le fвceau din nuiele şi, de asemenea, le ungeau cu lut. Creşteau şi ei culturi agricole, vite, se ocupau cu meşteşugurile, făceau comerţ cu vecinii, folosind moneda romană. Nu erau prea bogaţi, dar nici rău de tot n-o duceau. Dar şi pe acesta 1-au prădat musafirii nepoftiţi şi 1-au ars. Dovadă, ca şi оn primul caz, sоnt grămezile de lut ars, obiectele tipice pentru epocile respective. Războinicii asiatici оi atacau pe băştinaşi prin surprindere, le luau tot avutul şi le ardeau lăcaşurile, pe cei mai sănătoşi şi mai voinici şi-i făceau robi, dar nu arareori băştinaşii intrauоn luptă cu ei şi chiar uneori ieşeauоnvingători, оi răpuneau, totuşi, şi pe invadatori. Aceştia erauоnmormоntaţi după obiceiul nomazilor - sub movile f oarte man de pоmănt. оn apropierea Glodenilor au rămas 4 movile de acestea. Ele ilustrează acele momente tragice din istoria străveche a Moldovei şi de aceea sunt considerate monumente de istorie şi, deci, trebuie
ocrotite.
Documentar, оnsă, Glodenii au fost atestaţi la 16 noiem. 1433 оntr-o danie domnească de sate, printre care şi Glodenii, lui Hodca Costici, "unde este Nenciul jude", "pentru slujbă dreaptă şi credincioasă". Dar оntre anii 1435-1442 Sima logofătul şi sora sa Ana aveau privilegii pentru acest sat de la Hie şi Stefan Voievod,deşi au loc şi multe corectări şi schimbări. Astfel, apar multe nume noi, care, se pare, nu sunt localnici. оn 1455 (la 15 aug.) Petru Voievod оi confirmă lui pan Petru comisul mai multe sate, incl. satul Glodeni, pe care el 1-a cumpărat de la Mihu Tudos contra 553 zloţi, şi Borceşti, cumpărat de la feciorii lui Negrilă cu 60 zloţi. Diferenţa plăţilor ne poate sugera gоndurile despre mărimea moşiilor şi a localităţilor. Apoi se perindă pe aici Petru Glodeanu, Arbore portarul, Borsan, pоnă pe 25 apr. 1475, cоnd Stefan Voievod, domnul Moldovei, оntăreşte Mănăstirii Humorului un rоnd de sate, printre care şi Glodenii, apoi iar apar
cumpărători şi iar. оn iulie 1520, este оntărit satul Mănăstirii Humorului. Rubedenii de ale lui Sima logofătul apar оncă mult timp оn analele stвpоnirii Glodenilor sau ale unor părţi ale lor, care ba se vоnd, ba se cumpără, ba se lasă moştenire, ba altceva, оn circuit fiind zloţii polonezi, zloţii tătăreşti, talerii de argint, galbenii bătuţi etc. Proprietarii se schimbă foarte des. Dacă ar fi să-i enumărăm pe toţi cоţi au fost оntr-un secol şi jumătate sau două, am avea o listă foarte lungă numai cu cei, care sоnt atestaţi de documente, dar poate au mai fost şi alţii. Iar vоnzări, iar cumpărări, iar gоlceve, iar judecăţi, iar fel de fel de danii. O altă mănăstire, Cetăţuia, devine stăpоnă a Glodenilor de la 15 iunie 1762. Ca să stăpоnească şi să dijmuiască, de asemenea, şi moşiile Zahoreni, Logofeteni, Duşmani, Ciuciulea, Hоjdieni, Sturzeni şi Selişte din tin. Iaşi. Confirmarea e făcută de domnitorul Grigore Ion Callimachi. Apoi, оntre a. 1772-1773, un oarecare Ilia
Alexandra Callimachi, domnitorul Moldovei. O nouă gоlceavă se iscăоn 1808 оntre armeanul Luca Mihalici şi căpităneasa Zami. Se vede că armeanul arendase de la căpităneasă moşia Glodeni pe un termen anumit, fixat оn contract, dar ea i-a luat-o оnainte de termen şi armeanul, om inteligent, nu a pornit să se bată cu ea, ci a оnaintat ptоngere la divanul Moldovei. Cum s-a rezolvat problema nu ştim, dar nici nu e atоt de important, exemplificăm cazul pentru a demonstra caracterul gоlcevilor fiscale. Mai departe aflăm că оn 1812 devine proprietar pe o parte a Glodenilor şi Manolache Andrieş, notat şi Andriaşu.
Biserică Glodenii aveauоncă din 1788. A fost construită din butuci de lemn şi era destul de trainică. De asemenea, avea curte bine amenajată, gard cu gălătuşi de copac, groşi şi trainici. Serviciile divine la оnc. sec. XIX le oficiau 2 preoţi, un diac şi un paracliser.
Cel mai mare moşier pe aici era un alt
Tomiţa, vameş, pus, se vede, de administraţia militară rusă, stăpоneşte aici 50 de curţi. Şi iar intervin diferite schimbări de proprietate. Pe 16 martie 1802 Alexandru Şuţu Voievod оi оntăreşte jitnicerului Tănasă Gosan "o parte şi jumătate din moşia Glodenilor", luată cu schimb de la Casandra, fiica vameşului Ilia Tomiţa. Pentru confirmare se prezintă hrisovul din 28 mai 1798, eliberat de
Manolache-Manolache Calmuţchi. El stăpоnea cele mai mari suprafeţe de pămоnt. Dar Manolache Andrieş acaparează tot noi şi noi părţi de moşie şi, devenit medelnicer, оn 1817 deja el stăpоnea trei părţi de moşie, iar Manolache Calmuţchi - numai una. Satul avea 145 de gospodării de categorie inferioară, 2 iazuri cu peşte, 5 pogoane de vii, o livadă. Ileana a lui Stefan Stоrcea declară la 21
febr. 1849 că are aid şi оn s. Bezeni 21 de familii de ţigani şerbi, incl. 51 de bărbaţi şi 44 de femei. Glodenii au 107 familii de ţărani cu 235 de bărbaţi. Armata nosească оi impune să le pregвtească fоn pentru cavaleria ei şi ţăranii le scоrtuiesc 15.000 puduri de fin, ei оnşişi rămоnоnd cu nişte cantităţi foarte mici şi punоndu-şi оn pericol propriile animale. In noiem. 1856 emigrează peste hotare posesorul ocinei şi o parte a Glodenilor o ia nobilul Egor Stepanovici Sterii.
Documentele arată pentru 1859 o reducere a numărului de case оn Glodeni -79, vieţuind оn ele 430 de suflete: 234 de bărbaţi şi 196 de femei. Dar peste 2 ani, оn 1861, la 20 noiem. aid se deschide prima şcoală bisericească parohială.
4.075 desetine de pămоnt le stăpоnesc aici moşierii Andrieş şi Stărcea. Satul parcă оncepe să crească din nou, оn 1870 are 83 de case cu 393 de locuitori (195 de bărbaţi şi 198 de femei), care au оn gospodării 52 de cai, 208 vite cornute mari şi 217 oi. Creşterea numărului de populaţie o demonstrează şi sporul demografic. In 1866 se nasc оn Glodeni 101 copii şi decedează 79 de oameni, incl. de holeră - 34, la fel şi оn 1892 se nasc 105 prunci, dar decedează 62 de oameni, incl. de holeră 15.
Astfel, necătоnd la epidemiile, careоncă nu prea puteau fi stopate pe cale medicinală, populaţia satului creşte. Dovadă că satul iar pomeşte оn creştere e căоn 1875 avea deja 100 de case cu 469 de locuitori (242 de bărbaţi şi 227 de femei). Ei aveau 57 de cai,214 vite cornute mari, 293 de oi. Ţăranii o duceau mult mai greu ca marii proprietari. оn 1876 ei aveau doar 16 des. de grоu de toamnă, 60 des. de ghrоu de primăvară, 80 des. de secară, 12 des. de orz, 10 des. de ovăz şi 7 des. de cartofi. Ei aveau 40 de pluguri, 45 de boroane, 85 de care cu boi, mai aveau 2 prisăci cu 30 de ştiubeie. Satul avea o moară cu aburi, una de vоnt, 3 de apă.
оn 1877 se deschide şcoala populară ministerială. оn 1881 оnvăţător era Dumitru Eliadi. оn 1880 deja era şcoală de 2 clase. Erau 22 de elevi. Şcoala avea bibliotecă cu 76 de cărţi (titluri -40). оn 1882 şcoala avea оntreţinere de la minister - 330 de rub. Şi 723 de la săteni.
Vine anul 1892. Proprietari devin N. Leonard - 3.538 des. şi E. Dobrograev -502 des. Ţăranii au numai 717 des. Dar
оn 1893 e construită o biserică nouă, care apoi, оn 1905 e reparată capital prin străduinţa preotului Gheorghe Gheorghian, care e transferat оncoace din s. Balan оn 1900. Se deschide şi o şcoală bisericească parohială. оn 1898 proprietarii Chiriac şi Nicolae Leonard tin 3.026 des., Stоrcea -1.217 des. şi ţăranii - 626 des. La 1 aug. 1904 corul duhovnicesc din s. Danu a prezentat un concert оn tоrguşorul Glodeni, iar banii cоştigaşi i-a datоn folosul bolnavilor şi răniţilor. Şcoala ministerială de 2 clase din Glodeni avea şi ea un cor bun, pe care оl conducea D. Eliadi. Localitatea avea 288 de case cu 2.703 suflete. Ţăranii aveau оn
posesia lor 626 des. de pămоnt. Restul moşiei оl оmpărţeau Chiriac si Nicolae | Leonard, familia Stоrcea, iar apoi apare оncă o proprietăreasă - E. A. Cucuranova.
Ana Fux ia оn arendă staţia poştală, care pe atunci dispunea de 14 cai si 5 vizitiо. Acţiunea e
confirmată de un contract, оncheiat pentru perioada 1 ian. 1907-1 ian. 1910 contra plata de 2.100 rub. Ea obţine şi permisiunea de a primi nu numai telegrame oficiale, ci şi particulare. In acelaşi an 1906 se deschide şi o clinică veterinară, pentru оntretinerea căreia s-au planificat cоte 250 rub. pe an. Apoi e permisă de către Direcţia creditelor mărunte deschiderea оn Glodeni a unei оntovărăşiri de оmprumuturi şi păstrare a banilor, ce facilitează efectuarea mai multor acţiuni rapide şi convenabile. оn 1909 se dă оn folosinţă şi linia telefonică Bălţi-Balatina, care trece prin Glodeni.
Ion Hîncu,
Victor Ladaniuc,
Vladimir Nicu
Bibliografie
Anuarul Institutului de istorie si arheolo-gie "A. D. Xenopol". Iaşi, 1977. '
Balan Gh. Boierimea Moldovei dintre Prut şi Nistru. Bucureşti, 1943.
Ghibănescu Gh, Catastihul vămilor Moldovei (1765). Iaşi, 1921.
Istoria Moldavii. Documentо i materialо. Vol. 3. Chisinău, 1962.
Istoria Moldavskoi SSR s drevneişih vre-men do naşih dnei. Chişinău, 1982.
Mihailovici Paul. Regestrele actelor moldoveneşti din arhiva de la Constantinopol a Sf. Mormоnt. Chişinău, 1934.
Potoţki S. Istoriko-gheograficeskii ocerk Bessarabskoi gubernii. Ialta, 1902.
NOTA DE UZ ACTUAL
Cod postal - MD-4901. Tel. pirimăriei - 0-249-22-236, 0-249-22-673.
