R-nul Cahul. Prima atestare documentară în 1484
NOTA STATISTICA . R. Prut şi Dunărea. Distanţe: pînă la c-rul r-nal - 55 km, pînă la st. c.f. Vulcăneşti - 28 km, pînă la Chişinău - 250
km. Curţi - 960. Populaţia - 3.074 de locuitori. Suprafaţa - 4.239 ha. Pichet de grăniceri. Gară de cale ferată, birou vamal. SA "Terminal".
Filiale ale băncilor "Moldincombanc", "Banca Socială", "Banca de
Economii". Oficiu postal şi telefonie fixă cu 205 abonaţi. 27оntreprin-
deri individuale, 788 gospodării ţărăneşti. SRL оn domeniul agriculturii
"Valea Străjii" şi "Danub". Liceu teoretic, grădiniţă de copii, casă de
cultură, 3 biblioteci, centrul medicilor de familie, 2 magazine alimenta-
re, 2 magazine cu mărfuri industriale, 7 baruri particulare. Muzeu şi
monument al gloriei militare.
Localitate mare şi
bogată, aşezată la
revărsarea Prutului оn
Dunăre, 7 km mai sus
de portul ucrainean
Reni, vizavi de oraşul
romвnesc Galaţi. Pe
alături tree prin vamă
peste frontieră calea
ferată şi şoseaua care adună оncoace
drumuri din Moldova şi Ucraina.
Numele topice mai răspоndite de pe moşia satului: Bujoru, Cardon, Cărări, Chetriş, Cetatea, Drumul Mare, Şanţuri, Mоndreşti, Tufaru, Sub Cetate, Vadul Boului, Valea Mare, Valea Strejii, Viile de la Deal, Fоntоniţaş. a., toate din comoara lingvistică naţională.
Temperature medie anuală - 10°C; cea maxima - 40°C, cea minima coboară la 30°C frig. Durata perioadei de vegetaţie e de 180-200 de zile. Durata strălucirii soarelui e de 2.330 de ore. Cantitatea medie anuală de precipitatii variază оntre
370-4501/m2. E bogată flora şi fauna din această regiune, cu cernoziomuri obişnuite şi carbonatice, caracteristice sudului Basarabiei. Oamenii şi-au găsit aici azil, loc prielnic pentru pescuit şi vоnătoare, creşterea animalelor şi lucrarea pămоntului оncă patru milenii pоnă la Hristos, pulsul vieţii umane bate la Giurgiuleşti de acum 60 de secole.
Investigaţiile arheologice efectuate оn оmprejurimile comunei Giurgiuleşti au scos la iveală un sir оntreg de monumente arheologice (aşezări deschise, cetăţi, tumuli, necropole plane) datate оntre epoca eneoliticului (mileniul IV о.e.n.) şi evul mediu.
оn 1960 оn partea de sud-est a satului, pe un platou оnalt de pe malul stоng al Dunării, оn locul numit "Transportare" a fost descoperită o aşezare ce tinea de cultura Gumelnita (mijlocul mileniului IV о.e.n.), pe suprafaţa căreia a fost colectată o bogată colecţie de ceramică pictată, statuete din lut s. a. Pe acelasi loc au fost
sesizate urmele unui cimitir din epoca romană tоrzie.
Arheologul Vasile Haheu, оn urma efectuării unui sondaj de cercetare оn 1982, mărturiseşte că "de-a lungul satului pe un sir de mameloane cu оnălţimea de 15-20 m, formate de rоpi ce due spre rоul Prut, au fost depistate 5-7 aşezări cu două orizonturi cultural-cronologice: epoca bronzului tоrziu, cultura Belozersk (sec. XII-X о.e.n.) şi, respectiv, romană tоrzie (sec. II—IH e. n.). Aici, оn surpările rоpilor, se pot observa rămăşiţele locuinţelor adоncite, a gropilor de menaj ş. a. Eroziunile putemice ale solului оn această zonă ameninţă distrugerea lor".
Dintre monumentele arheologice mai importante merită a fi menţionată cetatea de la Giurgiuleşti. Situată pe un platou оnalt al rоului Prut, denumit de localnici "Pe Cetate", оn partea de nord-vest a satului, această fortificaţie constituie o adevărată perlă оn landşaftul satului. Pоnă nu demult apartenenţa culturală a cetătii constituia
Chiţei. 1997.
o enigma pentru specialists Arheologul Tudor Arnăut originar din satul Giurgiuleşli, a descoperit nu departe de cetate o necropolă traco-getică, pe baza căreia, cu unele rezerve, am putea atribui şi cetatea respectivă culturii getice. оncă o aşezare de proporţii (bine conservată) a culturilor Belozersk şi romană tоrzie se află la 1,5-2 km nord-vest de satоn locul" VadulBoului'. Deasupra satului pe un platou dominant al văii rоului Prut оn locul numit "Drumul mare", paralel cu cursul rоului, se află un sir de doisprezece tumuli de diferite оnălţimi. Majoritatea au оnălţimea de 1-2 m, unui dintre ei, care cu adevărat domină satul, măsoară aproape 8 m. оn acest loc, оn 1991, o expediţie arheologică a AS RM, condusă de V. Haheu a cercetat 4 tumuli şi o necropolă plană. оn tumuli au fost cercetate o serie de morminte aparţinоnd unor nomazi timpurii - epoca bronzului timpuriu, epocii antice tоrzii -cultura sarmaţilor şi nomazilor tоrzii -cumanii.
Un interes cu adevărat senzaţional оl prezintă rezultatele cercetării necropolei eneolitice de aici (mileniul IVо.e.n.). оn cadrul necropolei au fost cercetate 5 morminte, o groapă de cult cu capete de bovine şi o "zonă sacra". Trei morminte aparţineau unor copii şi erau plasate оn catacombe sau gropi cu nişă, constructs descoperite pentru prima data оn Europa.
Deosebit de numeros şi variat se prezintă inventarul mormintelor, majoritatea confecţionat din aramă. Pe braţele scheletelor erau cоte 4-5 brăţări spiralice din aramă, оnseşi scheletele fiind оnfăşurate cu şiraguri de mii de mărgele din acelaşi metal. оn partea dreaptă a scheletului din mormоntul "principal" a fost găsit un sceptru din aur - semn a! "puterii regale". Tot aici a fost găsit un pumnal de silex, lung de 25 cm, un vоrf de lance din os de cerb, alice de silex şi un pumnal de aramă оn 4 muchii. Mormintele se concentrau оn jurul "zonei sacre", o vatră unde se practica curăţarea "prin foe" a defuncţilor. Prin bogăţia şi varietatea materialelor descoperite, ritul funerar ş. a. necropola cercetată оn apropierea satului Giurgiulesti poate fi comparată cu cea de la Varna (Bulgaria), calificată la timpul ei ca "fenomenul Varna".
оn 1997 la Giurgiulesti a fost organizată o expeditie arheologică complexă cu concursul cunoscuţilor arheologi de la Institutul de Arheologie al AS din RM: V. Haheu, I. Tentiuc, O. Leviţchi; de la Universitatea de Stat: I. Hоncu, T. Arnăut, A Popa, expeditie condusă de Gh. Postică. Săpăturile au fost efectuate pe o suprafaţă de aproximativ 4000 m2 оn zona construcţiei Terminalului de la Dunăre, avоnd ca scop salvarea monumentelor din zonă. оn locul numit de către localnici "La Brazda Renff a fost cercetată o necropola cu ritul funerar de incineraţie оn urne cu capac, atribuită perioadei de la оnceputul
erei noastre.
Rezultate deosebite au fost obţinute оn cadrul săpaturilor aşezării medievale "RTpa lui Chiţв, оn locul satului istoric Mоndreşti. Aici au fost cercetate două locuinţe cu baza adоncită, două morminte de inhumaţie, dintre care unuJ avоnd un talisman de origine orientală şi două morminte cenotaf. "Tot aici, menţionează Vasile Haheu, a fost descoperit un mormоnt getic de incineraţie, оn calitate de umă fiind utilizat un ulcior, acoperit cu alt vas, ce avea оn calitate de inventar mortuar un văscior destul de original de provenienţă grecească, acoperit cu lac negru".
Tudor Ţopa
Bibliografie
Documente privind istoria Romвniei. Veacul XVI. A. Moldova. Bucuresri, 1952, vol. IV.
Hоncu Ion. Vetre strămoşeşti din Republica Moldova. Chişinău, 2003.
Leviţchi O., Haheu V. Necropola halistatiană tоrzie de la Giurgiuleşti. "Studia in honorem Ion Niculiţă". Chişinău, 1999.
Arnăut T. Necropolă getică de la Giugiuleşti. Chişinău, 1999.
Anuarul Romвniei pentru comerţ, Industrie, meserii şi agricultură. Bucureşti, 1931-1932.
Catalogul documentelor moldoveneşti din arhiva istorică centrală a statului.
Bucureşti, 1957, vol. I.
NOTA DE UZ ACTUAL
Cod postal - MD-5318.Tel. primăriei - 0-293-71-236.
