R-nul Ocnita. Atestat la 23 febr. 1448 cu denumirea Verbova
NOTA STATISTICA (aug. 2005). R. Cubolta. Distanţe: pînă la st. c. f. Gоrbova - 5 km, pînă la c-rul r-nal -13 km, pînă la Chişinău - 245 km. Gospodării - 660. Populaţia -1.517 locuitori (710 bărbaţi şi 807 femei),
incl. 1.477 de romвni, 23 de ucraineni ş. a. Moşia satului - 2.788 ha.
Biserica "Sf. Maria cea Mica". Peste 300 de fоntоni. Gimnaziu, casă de
cultură, 2 biblioteci, c-ru al medicilor de familie, oficiu postal, grădiniţă
de copii, 2 magazine.
În această regiune de cоmpie delu-roasă din nordul Republicii Moldova şi din estul r-nului Ocnita satul Gоrbova este unul mijlociu. Satele Lipnic, Sauca, Briceni, Moşana, Cernoleuca, Dingeni din jurul Gоrbovei sunt mult mai mari. Gоrbova, оnsă, оntre ele se află ca оntr-o poiană largă de silvostepă. De la ea pleacă o arteră cu оmbrăcăminte rigidă spre Bоrnova şi Ocnita, iar dinspre sud-est, pe lоngă dealul de 282 m altitudine, trece şoseaua Vălcineţ-Donduşeni. Satul beneficiază de aceeaşi climă continental-temperată, ca şi toată republica, dar ceva-ceva mai aspră ca оn zona de codri şi chiar cu mai multe precipitaţii atmosferice.
Pe moşia localităţii actuale se observă urme de activitate umană foarte vechi. După cucerirea Daciei de către Imperiul Roman aici s-
au format trei aşezări omeneşti. Ele au existat pоnă la năvălirea triburilor nomade ale hunilor, venite din stepele de la răsărit de m. Ural оn a. 376 e. n. Satele, atunci, au fost prădate şi arse. Pe locurile, unde s-au aflat aceste silişti antice se mai pot depista obiecte de uz casnic şi de altă natură, tipice pentru epoca romană оn istoria Moldovei, sec. II-IV. Circa 1.300 de ani оn urmă, după cum constată arheologul Ion Hвncu, s-a mai format un sat, care a existat pоnă оn preajma formării Ţării Moldovei. Pe vatra satului se mai găsesc obiecte din acea epocă a migraţiilor, sec. XII-XIII.
Cu regret, nu dispunem de prea multe documente istorice despre Gоrbova, cu toate că ESM atestă localitatea cu anul 1554. E o atestare, dar nu e prima. Putem doar admite că atunci, оn anul editării primului volum al enciclo-pediei, alt document mai vechi nu se cunoştea. Insăоn culegerea de "Documente privind istoria României. Veacul XVI. A. Moldova" (Vol. II. Bucureşti, 1951) оn
cоteva locuri găsim informaţii despre Verbova, care, după toate caracteristicile, e denumirea iniţială a Gоrbovei, mai zisă nu ştim de ce şi Om-Mort, dar chiar şi o
Cercetarea ei iniţială a fost efectuată de arheologul A. Nudelman. El a stabilit că 24 de monede sunt ducaţi olandezi, una e ducat austriac din vremea lui Iosif II
atestare mai veche - documentul, оn care e pomenit satul, fiind semnat la 23 februiarie 1448, care răstoarnă informaţia din enciclopedia sovietică. Nu ne оndoim, оnsă, că istoria Gоrbovei, ortografiată uneori şi Hоrbova, ar putea fi mai săracă decоt a altor localităţi basarabene. Aceeaşi proprietari de pă-mоnt, care se schimbau după fiecare 2-5 ani, ori vоnzоnd moşia, ori cumpărоnd-o, ori primind-o ca moştenire. Voievodul Petru eel Şchiop avea aici punct de hotar. In a treia domnie a lui Gheorghe Duca satul оi aparţinea cronicarului Miron Costin.
Anuarul Muzeului de Istorie Naţională a RM "Tyragetia" (1993) publică o amplă informaţie despre descoperirea unui amplu tezaur monetar, cоnd оn 1968 se desfăşurau lucrările de terasament оn centrul satului. Comoara scoasă la suprafaţă după atоta amar de vreme era alcătuită din 25 de monede de aur şi 221 de monede de argint. Actualmente ea e depozitată оn Muzeul de Istorie.
(1765-1790), 9 monede de argint ruseşti provin din timpul Ecaterinei II (1762-1796), 4 taleri austrieci vin de la domnia Mariei Tereza (1740-1780) şi 208 monede sunt turceşti din sec. XVIII din vremea domniei lui Mustafa III (1757-1774) şi a lui Abdulhamid I (1774-1789). Cum au ajuns aceste monede aici? Cum au fost adunate? Cine să ne-o spună? Evident e că toate tin cam de timpul administraţiei militare ruse, care se instalase aici pentru confruntarea ocupaţiei otomane оn zonă. Militarii ruşi, care impuneau populate la bir greu ţarului rus, se vede, băgaseră spaima оn cineva şi acel cineva оşi оngropase bogăţia оn pămоnt cu plan s-o scoată mai tоrziu, cоnd se vor limpezi vremurile de restrişte ale războaielor ruso-turce, dar i s-a оntоmplat ceva neprevăzut de a rămas acolo intactă pоnă la intervenţia mecanizatorilor din Gărbova.
E important, оnsă, să aflăm că negoţul cu monede de diferită provenienţă оn acea perioadă luase amploare pe aceste locuri.
De ele, cum se vede, se foloseau toate păturileоnstărite ale societăţii. Monedele nu erau, totuşi, preţuite la valoarea lor financiară, ci la cоntar - pentru conţinutul lor de aur sau de argint. Importantul tezaur a fost amănunţit studiat de Ana Bolduratu şi Vera Paiu.
оn 1803 satul aparţinea Mănăstirii Sf. Sava din Iaşi, iar din 1817 - Mănăstirii Frumoasa. Ea stăpоnea aici 120 fălci de arătură, 100 fălci de tufari оngrădiţi, 150 fălci de fоneaţă şi 200 - de păşuni. Serviciile divine le săvоrşeau un preot, un diac şi un paracliser. In 1835 оn sat locuiau 77 de familii cu 434 de suflete.
Nu găsim Gоrbova оn recensămоntul din 1897 al localităţilor Imperiului Rus, se vede că satul era mic, nu ajunsese оncă la totalul de 500 de locuitori. Din 1894 satul avea şcoală de alfabetizare. оn 1920 avea moară cu motor. оn 1922 Instituţia romвnă "Casa Noastră" pentru 477 de ţărani nevoiaşi distribuie 1.680 ha de pămоnt.
Biserica "Adormirea Maicii Domnului"
a fost ridicată оn 1908 din lemn, alături de cea micuţă, acoperită cu paie, din 1775. Dar şi aceasta nu era prea mare, avea forma unei case obisnuite, dar оncununată de trei turle. оn anii treizeci ai sec. XX preot paroh aici lucra loan Arapov (n. 25 martie 1893), absolvent al Seminarului Teologic. оn serviciu la Gоrbova se afla din 1920. Parohia şi atunci оncă era mica, avea numai 353 de suflete. Actualmente funcţionează locaşul cu hramul "Sf. Maria cea Mica".
Războiul din 1941-1945 a răpit mai multe vieţi omeneşti din Gărbova, dar numele lor se află pe o listă comună cu cele din Bоrnova, I unde cоndva s-a aflat sediul kolhozului. După război, оnsă, au оnceput represaliile. Cică, pentru "colabo-faţionism" оn 1945 a fost condamnat la Primami luric Lisii. muncă silnică Mihai
Casian, iar Gavriil Cucer pentru "trădare de patrie", motiv absolut lipsit de logică. Pe aceleaşi motive au fost condamnaţi la detentte de libertate Vasile Guţu şi Vladimir Cazacu. Cei mai mulţi gоrboveni au suferit оn 1949, fiind deportaţi оn regiunile Habarovsk şi Kurgan. Aceştia au fost:
Timofei Bularga cu soţia Eudochia şi sora Nadejda, Zamfira Casian cu 2 fiice, Liuba Cazacu cu 2 copii, Ilei Colbasiuc cu soţia Ana, Nadejda Cucer cu 2 copii, Ion Gadimba cu soţia Nadejda şi 2 copii, Vasile Gadоmba cu un fecior, Alexandru Grubоi cu soţia Vera, Maria Guţu cu 2 copii, Tudor Plămădeală cu soţia Vera şi o fiică, Pantelei Rusnac cu soţia Anastasia, Filip Seinic cu soţia Eufrosinia, Alexandru Stratulat cu soţia Ana şi un fecior, Alexandru Tizu cu soţia Elena şi un fecior.
Foametea din 1946-1947 a făcut şi ea mari ravagii printre locuitorii satului. In anii de colectivizare sovietică la Gоrbova s-a aflat un sector al k-zului "Maiak" ("Farul") cu sediul la Bоrnova, k-z, care cultiva cerealiere, culturi tehnice, fructe şi legume, producea came şi lapte. оn anii şaptezeci-optzeci satul avea şcoală de 8 ani, casă de cultură cu instalaţie staţionară pentru proiectarea filmelor pe ecran lat,
2 biblioteci, punct medical, ateliere de deservire socială, oficiu postal, creşă-grădiniţă de copii, 2 magazine. Actualmente 102 ţăraniоşi lucrează cotele de pămоnt оn mod individual (677,3 ha), iar ceilalţi s-au asociatоn SRL "Inatol-Agro" (dir. Ion Tomai) cu o arendă de 937 ha.
Recensămоntul populaţiei din 1979 оnregistrează оn Gоrbova 1.539 de oameni, iar eel din 1989 - 1. 567 de oameni.
Suprafaţa totală a terenurilor cu destinaţie agricolă e de 1841,5 ha. Livezile ocupă 105,3 ha, iar păşunile -406,5 ha. Satul are 4 iazuri.
La manifestările de protest din ianuarie-februarie 2002 оmpotriva rusificării, care au avut loc оn Piaţa Marii Adunări Naţionale, alături de preotul protoiereu Petru Buburuz, parohul bisericii "Sf. Ap. Petru şi Pavel" din Chişinău, savantul lingvist Anatol Eremia, Igor Burciu, redactor-şef la ziarul "Flux" şi Petru Poiată, redactor la ziarul "Ţara", a fost citat să se prezinte la judecătoria sectorului Buiucani al capitalei şi Ion Bвrcă, de 86 de ani, locuitor din s. Gоrbova. Moş Ion Bвrcă, la pensia sa de 100 lei, a fost amendat cu 20 de salarii minimale (360 lei), iar ceilalţi cu cоte 90 lei.
Recensămоntul populaţiei din oct. 2004 a оnregistrat оn Gоrbova cu 1.399 de locuitori.
Valentin Rusu
Biblоografie
Catalogul documentelor moldoveneşti din arhiva istorică centrală a statului. Vol. I. Bucureşti, 1957.
Costăchescu M. Documente moldovenesti оnainte de Stefan eel Mare. Vol II. laşi, 1932.
Moldova оn epoca feudalismului. Documente slavo-moldovenesti. Vol. 11. Chisinău, 1978.
Rossetti Radu. Pămоntul, sătenii şi stăpоnii оn Moldova. Bucureşti, 1907.
NOTA DE UZ ACTUAL
Cod postal - MD-7121.Tel. primăriei - 0-271-59-100, 0-271-59-099.
