R-nul Floresti, oras. întemeiat în 1952
NOTA STATISTICA . Distanţe: or.Chişinău -113 km, centrul
raional Floresti -13 km. Staţia de cale ferată Ghindeşti. Gospodării -
735. Populaţia -1.842 locuitori. Fabrică de zahăr, liceu, centru de
sănătate, casă de cultură, bibliotecă, grădiniţă de copii, oficiu de
telecomunicaţii, filială a Băncii de Economii, centrală telefonică, maga
zine, baruri, sector de politic
Ghindeşti. Actul respectiv a fost semnat de F. Dmitricenko, uicepreşedinte al executivului raional Floresti, V. Sorokina, inginer-cadastral al raionului, M. Arteni, preşedintele kolhozului "Jdanov", pe de o parte, şi A. Kojuşko, directorul fabricii, Ţ. Rozenberg, inginer la direcha fabricii. Conform planului situaţional, terenul dat se diviza astfel: 88 ha pentru fabrică şi orăşelul locativ, 70 ha - pentru cоmpurile de filtrare, 4 ha - pentru lacul de acumulare pe Răut, 3 ha - pentru traseele de ţevi.
Construcţia obiectivului i-a fost оncredinţată Direcţiei de construcţii şi montare nr. 5 a trustului "Sahstroi" al Ministerului Industriei Alimentare al URSS. O parte din lucrări au revenit pe seama subantreprenorilor "Energopro-dmontaj", "Energonaladka" ş.a.
Lucrările de construcţie au оnceput оn luna noiembrie a aceluiasi an. Fabrica a fost data оn exploatare la 10 octombrie 1956.
Paralel cu obiectivul de producţie se оnălţa şi orăşelul muncitoresc. Ziarul "Molodeji Moldavii" din 17 decembrie 1957 scria:
"De la blocul principal al fabricii, un pic mai la dreapta, se pierd оn depărtare luminile străzilor noului orăşel. Nu-ţi vine să crezi că оncă patru ani оn urmă aici se afla un Ian de porumb, iar acum s-au
a 23 martie 1951
Consiliul de Miniştri al
RSSM a dat dispo-
ziţia să se elaboreze
proiectul construcţiei
celei de-a 3-a fabrică
de zahăr оn republică.
Pe 17 noiembrie
1951 proiectul a fost finalizat şi pe 28 iunie 1952 Consiliul de Miniştri al RSSM a decis edificarea unei fabrici de zahăr оn raionul Floresti, lоngă satul Ghindeşti. De ce anume aici? Fiindcă, оn primul rоnd, aici se profila centrul unei mari zone de cultivare a sfeclei de zahăr, iar оntreprinderi pentru prelucrarea ei nu prea erau, оn afară de două fabrici mici la F3ălţi şi Rоbniţa. оn rоndul al doilea, Ghindeştii aveau staţie de cale ferată, оncoace duceau cele mai importante drumuri, care legau localitatea cu diverse sate din raioanele Soroca, Teleneşti, Orhei, Rezina, Floresti, Vertiujeni, Cotiujeni, Răspopeni... Existau şi resursele umane necesare. Capacitatea proiectată a fabricii era de 2.500 tone de rădăcini dulci prelucrate оntr-o tură.
Intre 9 şi 20 septembrie 1952 a fost repartizat terenul pentru edificarea fabricii - 165 ha lоngă staţia de cale ferată
aliniat străzile drepte, cu case frumoase, cu multe etaje.
Mоndria locuitorilor este Palatul de cultură, cu o mare sală de concerte cu 500 de locuri pentru spectatori, o bibliotecă, o sală de lectură, săli pentru repetiţiile colectivelor de activitate artistică, ale fanfarei - toate acestea se află la dispoziţia muncitorilor fabricii de zahăr, constructorilor, intelectualilor. O mare muncă au depus angajaţii Direcţiei de construcţii şi montaj din Ghindeşti a trustului "Moldpromstroi".
Orăşelul continuă să se extindă, să se amenajeze. La marginea de nord se finalizează constructia spitalului, a unei case cu 8 apartamente, s-a pus temelia altor două case... Către Anul Nou vor fi date оn exploatare două case de locuit".
S-au construit case, magazine, o cantină, şcoala medie, grădiniţa de copii, spitalul, oficiul postal, apeductul. In apropierea fabricii a apărut, mai оntоi, un punct de оngrăşare a vitelor, apoi unul din cele mai mari complexe zootehnice din republică, unde anual se puneau la оngrăşare peste 12 mii de bovine.
La 12 august 1956, localităţii i s-a conferit statutul de orăşel cu denumirea Leninsk. La 9 septembrie a aceluiaşi an
au avut loc primele alegeri оn sovietul de orăşel de deputaţi ai poporului. оn curоnd au apărut şi primii copii născuţi aici. Primul cetăţean băştinaş al orăşelului a fost Vladimir Brumă.
оn 1960 s-a finalizat constructia instalaţiilor de uscare a borhotului cu capacitatea de 100 tone оn 24 de ore.
Dar trebuie să se ştie că utilajul fabricii nu a fost din ,cel modern. Acesta era utilajul exploatat оncă pоnă la războiul din 1941-1945 la fabrica din Kupeansk (regiunea Harkov, Ucraina), demontat şi evacuatоn Kokand- oraş din Uzbekistan. Acolo a functionat cоţiva ani şi cоnd bumbacul a оnlocuit sfecla de zahăr, utilajul a fost demontat din nou şi adus la Ghindeşti. Demontarea şi transportarea lui la depărtări atоt de mari a avut, desigur, urmări triste pentru functionarea lui de mai departe. Au existat mari dificultăţi şi оn privinta angajării cadrelor de оnaltв calificare. O parte din ele au sosit din Kokand. Au ajutat la completarea personalului şi fabricile din Bălţi şi Rоbniţa. S-a impus sarcina pregătirii cadrelor autohtone. Au fost chemaţi oameni din satele din оmprejurimi. Printre primii au fost1 angajaţi Ion Condrea, Gheorghe Ciobanu, Feodor Cucereava, Stefan Paşa, Feodor Tocan, Andrei Vieru, Alexandru Zamăneagră, care mai apoi au devenit maiştri, muncitori de calificaţie оnaltă. оn primii ani de valorificare a capacităţilor au fost trimişi la studii оn instituţiile de оnvăţămоnt superior şi mediu de specialitate 30 de muncitori şi maiştri.
оn fiecare an se оntreprindeau măsuri energice de modernizare a tehnicii şi tehnologiei, de mecanizare complexă a proceselor de muncă. Un mare aport оl aveau raţionalizatorii şi inovatorii. оn 1959, colectivul fabricii a iniţiat оntrecerea tuturor fabricilor de zahăr din
Uniunea Sovietică pentru sporirea productivităţii muncii şi reducerea cheltuielilor la prelucrarea sfeclei de zahăr. Experienţa acumulată оn aceste directii de ghindeşteni a fost studiată de colegii de breaslă de la mai toate fabricile similare din URSS, de unii producători de zahăr din Franţa. Aici activa un consiliu obştesc pentru organizarea ştiinţifică a muncii, 6 brigăzi cu profil ştiinţific. Ministerul unional de resort deschisese aici un laborator al organizării ştiinţifice a muncii,' acesta avоnd misiunea să deservească toate fabricile de zahăr din URSS. Prin ordinul ministerului respectiv
supusă privatizării. оn 2004 ea se numea "Ghindeşti-Crotal-Prim". оn 2005 оntreprinderea a staţionat.
Şcoala. оn 1954 au оnceput lucrările de construcţie a unei clădiri moderne a şcolii medii. Pоnă una-alta оnsă, copiii constructorilor şi specialiştilor оnvăţau оn două barăci. Iar la 1 septembrie 1955 elevii s-au aşezat оn bănci, оn sălile spaţioase şi luminoase ale clădirii noi, cu 3 etaje. Director al şcolii era Iurie Al. Efimov. Primele atestate de maturitate au fost оnmоnate absolvenţilor şcolii medii оn 1957. Ei au fost 19, aceşti primi absolvenţi.
оn anii '60, director al şcolii medii a
din 31 decembrie 1968, fabrica de zahăr din Ghindeşti a fost declarată оntreprindere-model оn privinţa organizării ştiinţifice a muncii (OŞM). Aici a fost organizată Şcoala-seminar pentru OŞM a tuturor producătorilor de zahăr din Uniunea Sovietică.
Printre raţionalizatori se deosebeau A. Zamăneagră, L. Sofroniuc, F. Tocan, B. Pigarev, C. Vovikov, V. Basmanov, V. Maluda, A. Paşa, Iu. Leşan, V. Burlac, F. Cucereava, N. Abuşahmanov.
оn cadrul reformelor economice din Republica Moldova, fabrica a fost transformată оn societate pe acţiuni, apoi
fost Ala VI. Brumă, profesoară de geografie. Peste cоţiva ani a оnlocuit-o E. G. Harcenko, iar оn 1965 оn calitate de director este numit I. N. Cebanov. Pe timpul acestui director a fost construită a doua clădire cu 3 etaje a şcolii, unde era şi cantina. Numărul elevilor crescuse pоnă la 500. Cu multă dăruire munceau оn aceşti ani şefii de studii G. Morgun şi I. Rusu, profesorul de matematică Veniamin A. Voloşenko, profesoara de limbă rusă Olga N. Kazanskaia, profesoarele L. Morgun (engleza), V. Gricenko (chimie), profesorii G. Harcenko (istoria), I. Komamiţki (fizica), E. Vovinov
(munca), F. Gudоno (cultura fizică) ş.a.
In 1983 оn funcţia de director este numit G. Morgun, dar curоnd el fu ales оn calitate de presedinte al sovietului de orăşel şi оn fruntea şcolii este numit B. Arion, fost şef de studii, unul dintre primii profesori ai şcolii din or. Ghindeşti. Contingentul elevilor crescuse pоnă la 700. Peste cоţiva ani B. Arion s-a pensionat şi a trecut cu traiul la Chişinău. Postul de director оi fuоncredinţat doamnei Maria Brumă, care a muncit pоnă оn noiembrie 2002, cоnd оn fruntea colectivului este numit tоnărul şi energicul profesor de fizică Hie Dogotaru.
Şcoala medie Ghindeşti a rotunjit o jumătate de veac de activitate fructuoasă. In anii de existenţă ea a deschis calea оn viaţa mare pentru mai bine de 2000 de absolvenţi. Toţi şi-au găsit rostulоn viaţă. Printre ei sunt medici, poeţi, constructori, economişti, jurişti, academicieni şi, circa 20 la sută, profesori, inclusiv 18 persoane care muncesc cu abnegaţie оn şcoala pe care au absolvit-o cоndva. De prin anii '60 şi-au consacrat viaţa elevilor profesoarele Ana S. Vasilache (cultura fizică), Nina P. Chiriacova (fizica), Eugenia A. Brоncoveanu (clasele primare). Cu un respect deosebit vorbesc colegii despre B. G. Arion, M. F. Arion, G. V. Morgun, I. A. Komarniţkaia, N. V. Andon, M. S. Dubina, M. G. Kuharskaia, Z. P. Efimova, S. I. Fleişman, I. G. Rusu, N. N. Bumbac, E. S. Lurie (prima bibliotecară), A. S. Pоslăraş şi de mulţi alţii care au transmis copiilor tot ce au avut şi au mai bun -dragostea de viaţă, omenia, sentimentul iubirii de patrie, dоrzenia, perseverenţa оn atingerea scopurilor.
оn a. 2003 aici activau: Hie Dogotaru, director, profesor de fizică, Lucia Tocan, vicedirector (chimie), Tatiana Brumă, vicedirector (1. rusă), Maria Brumă (1. romвnă), Lidia Furtună (istoria), Alexandra
Brumă, Alexandra Pоslăraş, Anastasia Derenov şi Ala Clincu (1.romвnă), Tatiana Deriughin şi Ecaterina Deşcan (1. rusă), Valeriu Bulgac, Tamara Cotelea şi Vera Delinschi (1. franceză), Elena Topilin şi Angela Rusu (1. engleză), Vladimir Deşcan şi Lilia Afonin (istoria), Maria Caunov, Tatiana Balaban şi Tatiana Cărăuş
(matematica), Nina Chiriacov (fizica), Pavel Pоslăraş (informatica), Margareta Dubina (geografia), Tamara Caisоn şi Tamara Poddubnоi (biologia), Alexei Albot şi Oxana Artemii (munca), Zinaida Andoni (muzica),
Ana Vasilache (educaţia fizică), Stela Moraru (latina), Lidia Golubciuc (psihologia), Ala Boldescu (conducătoare de cercurl). Elevii din clasele primare erau dăscвliţi de Dina Ciugurean, Eugenia Brоncovean, Zinaida Gonţa, Arcadie Afonin, Maria Ţurcan, Ecaterina Dedov, Svetlana Dogotaru, Svetlana Ababii. Efectivul şcolar numără 526 elevi.
оn 2005 şcoala a obţinut statutul de liceu. Director este Nina Molocenco. {Informaţia primăriei or. Ghindeşti).
Vasile Trofăilă
Bibliografie.
"Literature si Arta". 17 aprilie 1980 "Moldova". 1970, nr.4.
"Molodeji Moldavii", 17 decembrie 1957. Trofăilă V. Ghindeşti. Chişinău, 2003.
NOTA DE UZ ACTUAL.
Cod postal - MD-5021.Tel. primăriei - (0-250) 71-535.
