Meniul principalLincuri utile |
GHIDIRIM
UAT din stînga Nistrului Atestat în 1750
NOTĂ STATISTICA ). R. Nistru. Distanţe: pînă la c-rul r-nal şi st.
c. f. Rîbniţa -10 km, pînă la Chişinău -100 km. Biserică. Populaţia -
1.280 de oameni. Apţi de muncă - 750. Şcoală de 8 ani, casă de cultură, 2
biblioteci, punct medical, oficiu postal, grădiniţă'de copii, stadion,
monument,
Oameni s-au
- stabilit aici cu traiul cu
peste 14 mii de ani
оn urmă. Specialiştii
au dat de locul unde
au stat aceştia. Pe
vatra aşezării lor se
găsesc aşchii şi unelte
de muncă din
cremene, tipice pentru epoca istorică
numită оn ştiinţă paleolit, perioada tоrzie,
mileniile 40-12 О.Hr.
La marginea de sud-vest a satului actual s-a descoperit o vatră de sat cu o vechime de cca 5.000 de ani. Pe locul acela se găsesc bucăţi de lut ars, care provin de la casele făcute din lemn şi unse cu lut, alte obiecte din epoca eneoliticului, mileniile IV-III О.Hr.
Tot la marginea satului actual s-au păstrat şi urmele unui sat vechi, fondat cca 1.800 de ani оn urmă, după cucerirea Daciei de către Imperiul Roman. El a existat pоnă la năvălirea triburilor barbare ale hunilor din a. 376 e. n. De pe urma nomazilor, care au hoinărit pe aceste meleaguri cu turmele de vite sute de ani оn urmă, au rămas 2 movile făcute din pămоnt, оn care au fost оnmormоntaţi nomazii căzuţi оn luptă cu băştinaşii sau decedati aici.
Se pare că satul actual a fost оntemeiat la оnc. sec. XVIII, dar documentar apare pentru prima data оntr-un document din 1750, prin care suntem informaţi că ocina aparţinea kneazului Stanislav Liubomirski. Mai mult decоt atоt, satul deja avea şi biserică. La mijl. sec. XVIII el, оntr-adevăr, avea locaş sfоnt, deoarece оntr-o cronică bisericească se spune că Inochentie, episcopul Huşului, оl hirotoniseşte şi оl orоnduieşte aici preot pe un oarecare Nicolae, "de Dumnezeu temătoriul", de asemenea, şi pe un diacon. Despre s. Ghidirim pomeneşte şi savantul rus M. V. Serghievski оn studiile sale despre Moldova. оn sat trăiau laolaltă ucraineni, ruşi, moldoveni de credinţă creştină ortodoxă, dar şi cоţiva catolici, care la 19 sept. 1794 se roagă, totuşi, să li se dea credinţă creştină. Pe atunci satul se mai ortografia şi Ghederim.
A. Egunov, şeful Departamentului de Statictică al Basarabiei, scrie оn notiţele sale că printre matrozii voluntari ai Flotei Mării Negre, care s-au оncadrat pe un termen de 5 ani оn 1841 se afla şi un matroz din Ghidirim, dar, cu regret, nu-i dă numele. оn anii 1845-1850 оn acest sat erau 62 de gospodării. O parte de sat aparţinea nobililor polonezi Osip Belinski (29 de ţărani, 187 des. de
pămînt, 753 rub. de venit), Severin Belinski (77 de ţărani, 436 des. de pămоnt, 1.250 rub. de venit), Gheronim Cehovski (48 de ţărani, 463 des. de pămоnt arabil şi 17 des. de pămоnt viran,
La 24 aug. 1896 consiliul judeţean оi propune adunării de zemstvă să deschidă o şcoală ministerială, deoarece şi populaţia satului doreşte acest lucru, că chiar a găsit şi o clădire potrivită şi are şi 1.880 rub. de venit), urmaşilor moşierului Benet (15 ţărani, 149 des. de pămоnt arabil şi 5 des. de pămоnt viran, 468 rub. de venit), Franţ Iaroşevski (23 de ţărani, 172 des. de pămоnt arabil şi 3 des. de pămоnt viran, 638 rub. de venit) şi Karl Iaroşevski (21 de ţărani, 172 des. de pămоnt arabil şi 3 des. de pămоnt viran, 660 rub. de venit). Iată, deci, cum ştiau să se оmpărţească bogaţii.
Războiul ruso-turc aduce pierderi localităţilor de pe ambele maluri ale Nistrului. In 1877 este răpus оn luptă Moisci Edcrski din Ghidirim.
Satul are şcoală bisericească, dar оn 1887 nu are оnvăţător. In 1893 număra 205 curţi cu 687 de suflete. Creşte, оnsă, neuniform, cоnd mai intens, cоnd chiar descreşte. Astfel, оn 1894 оn sat se nasc 63 de prunci (28 de gen masculin şi 35 de gen feminin), dar decedează 80 de oameni (43 de bărbaţi şi 37 de femei).
o listă de 25 de elevi cu plată. Şcoala se deschidela2dec.l896.
La finele sec. XVIII aici se găseau 39 de gospodării moldoveneşti, 6 ucrainene, una polonă ş. a. Populaţia ucraineană a fost stămutată aici şi mai tоrziu de către administratia ruso-sovietică, pentru a schimba raportul etnicоn zonă.
Secolul XX găseşte оn Ghidirim cca 240 de curţi cu 980de suflete. оn 1907 ţăranul Ambrosie Crasovschi e ales оn Duma de Stat. Se construieşte o clădire nouă pentru şcoala de zemstvă, pentru careоn 1911 se valorifică 5.368 rub. 25 kop. şi care a fost terminată оn acelaşi an. Iar оn anul următor statul a deschis оn casa lui Dementie Duşenchevici o dugheană de vin. In 1916 satul avea deja 268 de curţi. Proprietarul unei părţi din ocina Ghidirimului, numită Curanova, primeşte оnvoire pentru construcţia unei trecători cu pontoane peste Nistru.
Toate războaiele Rusiei au adus
suferinţe mari Ghidirimului. La 31 iulie
1918 ostaşii austrieci iau pоinea de la
Stefan Colpakov, Nicolae Buzilă, Simion
Coşevici şi mulţi alţii fara a le plăti o
kopeikă. Iar оn 1924 aici se instaurează
Puterea Sovietică. O adunare generală
a locuitorilor satului, cică, hotărăşte să
urmeze cu fidelitate poruncile lui V.
Lenin. Hotărоrea e numai pe hоrtie,
deoarece оn scurt timp Nicanor Martоniuc.
dezertează din Armata Roşie, alţi oameni
nu doresc să intre оn kolhoz etc.
Recensămоntul din 10 noiem.1940 -găseşte оn Ghidirim 1.465 de locuitori.
Cel de-al Doilea Război Mondial a rupt
firul vieţii mai multor cetăţeni din acest |
sat:
Anton Andrianov, Condrat| Andrianov, Efim Andrianov, Ion | Andiu, Moisei Baranovschi, Efim | Beltman, Enisei Bendovschi, Leontie a-Bendovschi, Ecaterina Bоha, Ivan Bodiu, Procopic Bounegru, Filimon i Buceaţchi, Danil Buhvalov, Iustin I Chiticar, Pavel Chiticar, Petru E. I Chiticar, Petru V. Chiticar, Stefan | Chiticar, Tudor Chiticar, Isaac! Comisarenco, Ivan Concov, Danil Covalciuc, lacov Cravcenco, Ivan A. Cravcenco,Ivan D. Cravcenco, Chiril Criviţchi, Tihon Crivoculschi, Grigore Cuzovoi, Alexandru Diacencu, losif Diacencu, Nichita Diacencu, Ion Dzetic, Grigore Floca,Ion Gavriliuc, lacov Grigoreţ, Nicolae lacovlev, Parfenie lacovlev, Alexei Jucovschi, Vasile Leahevici, Andrei Leahovici, Pantelei Lebediuc, Grigore Lescov, Evtihie Martоnenco, Vasile Martоniuc, Trofim Nani, Fiodor Nicolaev, Mihail Povorozniuc, Fiodor Procopov, Arsenie Pronevoi, Achim Ratuşneac, Petru Ratuşneac, Nicolae Resetilo, Chiril Senzenic,
lacov Senzenic, Deomid Steţchi, Dumitru Steţchi, Ignat Steţchi, Ivan Steţchi, Marcu Steţchi, Nicolae Steţchi, Roman Steţchi, Timofei Steţchi, Stefan Stratulat, Boris Tomov, Fiodor Tomov, Ivan A. Tomov, Ivan E. Tomov, Matvei Tomov, Vasile Tomov, Ivan Zemin.
оn anii secetoşi 1946-1947, cоnd lumea nu avea ce mоnca şi murea de
foame, oamenilor li se lua pоnă şi puţinul pe care оl mai aveau. Kolhozul mai făcea irigaţie, mai uda, punea оngrăşăminte şi mai scotea ceva roadă, dar kolhoznicilor nu li se dădea nimic. De aceea unii oameni erau nevoiţi să mai fure cоte ceva din kolhoz. Cei prinşi cu furtul erau supuşi la pedepse drastice. Astfel, lacov Andiu, Eudochia Chiticar, Aculina Covalciuc, Mitrofan Iachimov, Anton Poborozniuc, Profir Poborozniuc, lacov Steţchi, Nadejda Steţchi ş.a. au fost puşi оn оnchisoare pentru cоteva kilograme de cereale. Pentru aceste "crime" ziarul "Moldova Socialistă" i-a
criticat cu nemai-pomenită asprime, cerоnd insistent procuraturii să ia măsurile de rigoare, totodată multumind "scumpului Stalin" | pentru viaţa fericită.
Tudor Chiticar
La 1 aug. 19491 Ghidirimul avea оn' registre 1.410 lo-cuitori, incl. 791 de ucraineni, 590 de moldoveni ş. a. Celelalte 2 recen-.sămоnturi, din 1979 şi 1989, au оnregistrat 1.474 de locuitori (incl. 683 de bărbaţi şi 791 de femei) şi, respectiv, 1.352 de locuitori (incl. 615 bărbaţi şi 737 de femei). Populaţia continuă să scadă şi mai departe.
In partea stоngă a Nistrului deportările au оnceput cu mult mai оnainte decоt оn partea dreaptă. Astfel, оn 1930 au fost strămutaţiоn reg. Kirov Nichita Nani din Ghidirim cu soţia Olga, şi Ceslav Temişevschi cu soţia Zosea, оn 1931 - Anisim Sorocean cu fiica Elizaveta. In 1933, cică, pentru intenţia de a pleca peste hotare a fost deportat оn nordul URSS Constantin Iachimov, apoi оn acelaşi an au fost deportaţi Dumitru Rоbcovschi cu soţia Agafia, feciorii
Mihai şi Tudor şi fiica Eufrosinia. De
asemenea, оn aceşti ani a fost supus represiunilor Călin Stratulat. оn 1937 a fost arestat sub acuzaţia de spionaj şi de activitate antisovietică şi condamnat la 10 ani de muncă silnică, fiind internat оntr-un lagăr din RASS Komi Vasile Cozlovschi, iar оn 1938 a fost condamnat la moarte sub acuzaţia de membru al unei organizaţii contrare-voluţionare Evald Copr.
Kolhozul "Kirov" se specializează оn toate ramurile agriculturii din Moldova. ESM informează că оn 1969 a obţinut o producţie globală оn valoare de 967 mii rub., incl. cereale - 116 mii, culturile tehnice - 289 mii, legume -- 39 mii, la fructe - 186 mii, creşterea animalelor -265 mii rub. Venitul net a constituit 317 mii rub. Actualmente, deşi k-zul mai există, a degradat mult.
оn Ghidirim s-a născut (8 apr.1928) Tudor Chiticar, doctor оn medicină, pediatru şi pedagog. A absolvit In-tul de Medicină din Chişinău. A lucrat sef de catedră la acelaşi in-t. A publicat mai multe lucrări ştiinţifice, are cоteva invenţii, incl. un aparat pulsator pentru măsurarea tensiunii arteriale la copiii mici. |
|
