GHIDIGHICI

Mun. Chişinău. Atestat la 1 apr. 1523
NOTĂ STATISTICĂ . Distanţe: pînă la Chişinău - 10 km. Populaţia - 5.300 de oameni. Apţi de muncă - 3.200. Centru de vinificaţie "Ghidighici - Vin". Carieră de piatră. Şcoală medie, casă de cultură, 2 biblioteci, grădiniţă de copii, centru a! medicului de fвmilie, ateliere de deservire sociaiă, cafenea, 7 magazine, oficiu postal, apeduct, gazoduct, frigider pentru păstrarea fructelor. Situat mai la nord de Chişinău. Celelalte localităţi din jurul lui suntTruşeni. Cojuşna, Sireţi, Hulboaca şi Grătieşti. LоngăGhidi­ghici un baraj mare a stopat apele Bоcului, adunоnd un lac mare, pe care localnicii оl numesc - Marea Ghidighici. Cele maiоnalte creste de dealuri ajung pоnă la оnăltimea de 200-210 m. Pentru prima data a fost notat cu denumirea Heghideşani, cоnd sluga domnească Steţco Micotici a vоndut ocina sa de aici şi satul de pe pоrоiaşul Lelei brănişterului Pavel Scripco pentru 180 zloţi tătăreşti. Apoi cca un secol оntreg nimic nu mai aflăm despre acest sat, ca să-1 găsim оntr-un document din 26 noiem. 1610 cu numele Highidişeuţi. E acelaşi sătuc de pe Bоc, pe care nepoţii lui Gavril Hajereu оl vоnd cu tot cu moşia avută de la Bogdan Voievod lui Dumitrache Chiriţă cu loc de iaz şi moară, iar Constantin Movilă Vodă оntăreşte vоnzarea. оn cursul anilor localitatea mai este notată оn diferite documente cu Ghidighici, Hidighiş, Hidighişul, Ghidiaşeni. Documentele din sec. XVII ne arată cоţiva stăpоnitori ai acestei ocine - Vasile Loghin, Constantin biv vel vornic, Andrei Mihuleţ, pоrcălabul Chişinăului, Vasile Beni, Ionaşcu Secrieru, apoi şi cele din sec. XVIII ni-i documentează pe Iftode, feciorul Stăviloaei, Darie Donici, tatăl lui Andrei Mihuleţ, jicnicerul Stefan Iamandi. Prezintă interes informaţia parvenită din 1711, precum că tatăl lui Andrei Mihuleţ (cu regret, nu ni se dă prenumele), se vede, un om cu mare autoritate la curte, оmpreună cu alţii fusese mijlocitor оntre Dimitrie Cantemir şi Petru cei Mare, оmpăratul Rusiei. Apoi administraţia militară rusă оn ' 1772-1773 găseşte aici 9 gospodării, pe care le impune la bir ţarului rus, scutire făcоndu-se doar pentru un voluntar, dar, din nou, оn 1774 aceeaşi administrate оnscrie deja 31 de gospodării, 24 din ele devenind plătitoare de bir. Scădere s-a făcut pentru preotul Ion, mazilii Andrei Dumbravă, Ion Butu şi Năstase Popa, ruptaşul Ioniţă Popa şi voluntarul Sechir. Qnd moare jicnicerul Stefan Iamandi, оn 1772, divanul face o nouă оmpărţeală fiscală. Vine alt secol, XIX, şi, iată, aflăm, printre altele, că оn dec. 1812 dascăl la biserica din Ghidighici era Ion al lui Nichita Jărdan. Biserica, aflăm mai departe dintr-un buletin de 1. rusă, a fost construită, probabil, din lemn, оn 1794, dar deja оn 1813 lemnul se şubrezise. Moşier era lancu Pruned, căminar, dar, probabil, nu manifesta prea multă generozitate. In 1817 el poseda aici o jumătate de moşie, cealaltă jumătate era lucrată de răzeşi. In posesia căminarului se numărau 30 de gospodării, 4 văduve, 13 burlaci. оn sat erau 12 mazili, 2 ruptaşi, 2 preoţi, un diacon, un paracliser. Nobilul Pruned оn 1821 avea 51 de ani. Cariera Pruncul de sub Chişinău, se vede, оşi porni exploatarea tot de la lancu Pruncul, căruia оi aparţinea şi căreia i-a оmprumutat şi numele. оn 1835 оn satul Ghidighici locuiau 18 familii de mazili cu 52 de bărbaţi şi 34 de femei. Fondurile de arhivă mai of era şi numele cоtorva din ei: Onofrei Bostan (42 de ani), Vasile Bostan (40 de ani), Constantin Chiril (38 de ani), lordache Costin (85 de ani), Constantin Dumbravă (55 de ani), Grigoraş Dumbravă (60 de ani), Andrei Ionaşcu (19 ani), Gheorghe Ionaşcu (36 de ani), Tudora Ionaşcu (52 de ani), Vasile Roşioru (60 de ani), lordache Secară (36 de ani). Apoi mai apar şi alte nume - Vasile Beniş, Ion Dumbravă, Vasile Ionaşcu, Ion Lungu. Totalul de case ale satului Ghidighici оn ajunge pоnă la 183 cu 832 de suflete (424 de bărbaţi şi 408 femei). оn se deschide şcoala parohială. Răzeşii tin peste 900 des. de pămоnt. Satul ar creşte normal, dacă n-ar bоntui şi fe! de fel de epidemii. оn 1866 se nasc 39 de copii, dar mor 40 de oameni, incl. 12 de holeră. O epidemie şi mai cruntă se declanşează оn 1872, оn acest an se nasc 39 de copii, dar mor 65 de oameni, incl. 32 de holeră, aproape toţi, 31, decedоnd оntr-o singură lună, оn iulie. Statisticianul A. Egunov indică (pentru a. 1870) 207 case cu 987 de locuitori (483 de bărbaţi şi 504 femei). Ei auоn gospodării 65 de cai, 107 vite cornute man, 172 de oi - nu erau prea bogaţi. Se scotea piatră, se ardea var. Multe nelegiuiri comit ofiţerii şi soldaţii ruşi, оncartiruiţi aici, locuitorii satului trimit ptоngeri asupra lor organelor administrative, dar folosd e prea puţin. Plus la aceasta, ei mai sunt siliţi să jertfească anumite sume de bani pentru tratamentul răniţilorruşi. Moşia satului constituie 2.867 des. de pămоnt, răzeşilor le aparţin cоte 6 des. -оn total 1.454 des., lui Aristid Casso - 683, lui Egor Botezatu - 340, lui Procopie Popovici - 107, urmaşilor lui Manoil Costin - 283 desetine. оn 1890 se deschide şcoala de alfabetizare, iar оn 1900 se redeschide şcoala bisericească parohială, care de un timp fusese оnchisă. оntre anii 1898-1899 se construieşte o nouă clădire penru şcoală. Se bucura de buna autoritate învăţătorul Dumitru Tatarovici, dar peste cоţiva ani e transferat la Camenca, оn locul lui venind Eufrosinia Mirov. Alexandru Şerban, proprietar local de pămоnt, e оnchisă dugheana lui V. Darie. Aristid Casso are cele mai bune vii pe aici.
Ion Hîncu Victor Ladaniuc Vladimir Nicu
Bibliografie
ANRM. F. 134, inv. 2; d. 68. Bezviconi Gh. Boierimea Moldovei din-tre Prut şi Nistru. Vol. I. Bucureşti, 1940. Buletinul Institutului de cercetri sociale al Romвniei. Regionala Chisinău. Vol. II. Chişinău, 1939. Chctraru N. A. Pamiatniki epoh pale-olita i mezolita. Chişinău, 1973. Cravciuc I. P. , Verina V. N., Suhov I. M. Zapovedniki i pamiatniki prirodо Mold-avii. Chisinău, 1976. Gala Galaction. Zile basarabene. Chişinău, 1993. Lăpusnean V. L., Niculic I. T. , Ro-manovski M. A. Pamiatniki rannego jeleznogo veka. Chişinău, 1974. Paul Mihail. Mărturii de spiritualitate romвnească din Basarabia. Chişinău, 1993. Sava A. V. Documente privitoare la tоrgul şi ţinutul Lăpuşnei. Bucureşti, 1937.
NOTA DE UZ ACTUAL. Cod postal - MD-2088. Tel. primăriei - 71-01- 64, 71-06-07, 71-02-52.



Студия WEB дизайна cebotaru


Romaneste   Ruseste   Engleza