R-nul Orhei. Atestat la 17 Julie 1436
NOTA STATISTICA . R. Cula. Distanţe: pînă în c-rul r-nal - 30
km, pînă la st. c. f. Străşeni - 24 km, pînă la Chişinău - 75 km. Populaţia
-1.640 de locuitori. Gospodării ţărăneşti, f-că de prelucrare primară a
strugurilor. Biserica "Sf. Parascheva", şcoală medie, 2 biblioteci,
centrul medicilor de familie, oficiu postal, cămin cultural, grădiniţă de
copii, cоteva magazine şi baruri, stadion. Monument al consătenilor
căzuţi оn războiul din 1941-1945. Comuna cuprinde 3 sate - Ghetlova,
Hulboaca şi Noroceni - cu o populaţie totală de 2.772 de oameni.
Coborînd din codri în
lunca rоului Cula,
rămоi surprins de
aglomeraţia de
aşezări aliniate sub
un rnasiv de dealuri
оmpădurite, toate pe
partea dreaptă a
apei. Pe o distanţă de
20 km, de la Ţibirica pоnă la Morozeni,
se оnghesuiesc оn lungul şoselei Călăraşi-
Orhei tocmai zece localităţi: nu izbuteşti
să ieşi din una că оntri оn alta. Printre ele
e şi com. Ghetlova cu оnfăţişare de orăşel
agricol, aşezatăоntre dealuri pitoreşti cam
la jumătate de cale de la Orhei spre
Călăraşi. Piscul оmpădurit din spatele
satului, cu un drumuşor de ţară ce duce
prin hоrtoape spre Mănăstirea Tabăra,
urcă la оnălţimea de 309 m.
Trei secole оnainte de Hristos pe vatra actuală a Ghetlovei fiinţau 4 aşezări umane. "Satele au fost devastate оn jurul anului 200 о. Hr. оn urma invaziei triburilor germanice ale bastarnilor. Pe vetrele lor au fost atestate urme de case arse, obiecte casnice, inclusiv vase de argilă
din epoca timpurie a fierului" (Ion Hоncu. Vetre strămoşeşti din Republica Moldova. Chişinău, 2003).
Actuala comunitate de codreni are o vоrstă căruntă de aproape şase secole. A fost menţionată оn scris ca punct de hotar оntr-un hrisovdin 17 iulie 1436, semnat de voievozii Iliaş şi Stefan, urmaşii lui Alexandru eel Bun. оn unele surse vechi satului i se mai zicea şi Ghetlova. Aşa-i fixat оntr-un document de оmpărteală a moşiei satului оntre copiii lui Chiriac Sturza din'23iuniel709.
Siliştea avea оn 1778 o bisericuţă de lemn, iar оn 1803 Ghetlova număra 42 de răzeşi birnici. După alipirea Basarabiei la Imperiul Rus, aici posedau părţi de moşie maiorul Constantin Şeinovici şi, mai tоrziu, polkovnicul Ianuşevici. In 1814 оn biserica din Ghetlova făcea slujbă preotul Daniil Gore, care venea cu o trăsură de la schitul Fоntоna Doamnei. Pe atunci siliştea cuprindea 45 de gospodării răzeşeşti. оn 1835 satul avea preotul său - Ion Gobjilă оn vоrstă de 53 de ani. Localitatea crescuse impunător, ea număra 7 familii de mazili, 7 familii de
ruptaşi şi 89 de familii ţărăneşti. Se evidenţiau printre ei boiernaşul Stefan Cumpănă şi asesorul colegial Mihail Avgustovschi. Recensămоntul din 1859 a оnregistrat оn Ghetlova 105 case, 252 de bărbaţi şi tot atоtea femei.
оn 1865 Mănăstirea Tabora stăpоnea la Ghetlova şi оn Valea-Popii (azi Noroceni) 2.071 des.-de pămоnt.
Statisticianul-istoric Alexandr Egunov (1824-1897), autorul "Analelor Comitetului de statictică din Basarabia оn 3 vol., ne-a lăsat moştenire următoarele cifre referitoare la Ghetlova: оn 1870 - 156 de case, 356 de bărbaţi şi 320 de femei; aveauоn gospodării 34 de cai, 280 de vite cornute mari, 480 de oi; оn 1875 - 163 de case, 382 de bărbaţi şi 330 de femei; ţineau 26 de cai, 220 de vite cornute mari, 480 de oi şi capre.
O povară grea a căzut pe capul
ţăranilor din Ghetlova оn toamna a. 1876: un batalion оntreg de soldaţi din regimentul 130 de infanterie, lăsaţi pe iarnă aici la cazare şi hrană. Colonelul Ianuşevici оşi mвrise оn 1884 moşia pоnă la 200 des. de pămоnt arabil şi 149 des. de pădure. Toţi răzeşii, luaţiоmpreună, posedau 300 des. de teren arabil şi 250 des. de pădure, 4 mori de vоnt şi 4 mori cu tracţiune de cai. Prin hămicie şi spiritul gospodăresc se deosebeau răzeşii din neamurile Bogza, Cumpănă, Hоncu, Sculă. Cu o avere de 40 des. apăru printre săteni şi comerciantul Pikins Gherşenzon.
Recenămоntul din 1897 a găsit оn Ghetlova 1.100 de locuitori, dintre care 1.023 erau de religie ortodoxă. оn anul următor a fost deschisă şcoala de zemstvă cu o clasă. Preotul Vasile Petică la 11 dec. 1900 a fost distins cu o gramotă de
laudă pentru buna organizare a instruirii elevilor la şcoala parohială din sat.
In "Dicţionarul geografic al Basarabiei", editat de Zamfir Arbore оn 1904 la Bucureşti, citim: "Hetelova sau Ghitlova, sat оn jud.Orheiu, volosti Bravicea, aşezat pe coasta dreaptă a văiei Cula. Are 189 case, cu o populaţie de 1093 suflete romвni; o biserică cu hramul Sf. Paraschiva; şcoală elementară rusească; vite mari 223 capete. оmprejurul satului sunt vii şi grădini cu pomi".
Şcoala laică оn 1906 era frecventată de 50 de copii. оn 1910 satul avea 1.082 de locuitori, frecventau şcoala primară 60 de elevi. Poşta se afla la Bravicea, la o distanţв de 10 verste.
După actul epocal al Unirii din 27 martie 1918, 142 de ţărani nevoiaşi din Ghetlova au fost оmproprietăriţi cu 179 ha de pămоnt confiscat din moşia Mănăstirii Tabăra. Răzeşul C. Ghindă construi şi puse оn mişcare o moară cu motor care măcina 1.800 kg. de cereale pe zi. Statistica anului 1923 constată оn Ghetlova 500 de case, 945 de bărbaţi şi 937 de femei, o gospodărie boierească, moară cu aburi, şcoală primară, primărie.
Preotul Alexei Braşoveanu a organizat оn 1927 la Ghetlova o mare sвrbătoare culturală, la care şi-au demonstrat măiestria artiştii locali, corurille din Vоprova şi Morozeni.
оn 1933 printre cei 1.882 de locuitori din sat se impuneau prin bogăţiile acumulate Nicolae Ianuşevici (24 ha de vie, 100 ha de arătură şi 100 ha de pădure),Vasile Adam (30 ha pămоnt), Vasile Blănaru (28 ha agricole), Teodor Sicinschi (50 ha pădure). Şcoala avea оn acel an 3оnvătători: Ion Roadedeal, Iacob
La o sărbătoare de familie.
şi Nadejda Raţă şi un post vacant. Cea mai mare vechime оn muncă o poseda Nadejda Raţă - 18 ani. оn cataloage erau trecuţi 232 de elevi din 335 de copii de vоrstă şcolară.
Ghetlova număra 1.541 de locuitori (1.513 moldoveni şi 28 de evrei) cоnd, оn 1940, trupele sovietice au dat năvală оn Basarabia. La 1 aug. оn pădurea de la Tabăra s-au adunat membrii organizaţiei patriotice din Orhei, printre care şi Dumitru Dobоndă din Ghetlova, născut оn 1922. Fiind arestat, căzu victimă gloanţelor la оnchisoarea din Chişinău pe ziua de 27 iunie 1941.
Tudor Ţopa
Bibliografie.
Arbore Zamfir. Basarabia оn secolul XIX. Bucureşti, 1898.
Bessarabskii adres-calendari na 1908 god. Chişinău, 1907.
Egunov A.N. Besarabskaia gubernia v
1870-1875 godah. Pereceni naselionnоh mest. Chişinău, 1879.
Nicu Vladimir. Localităţile Moldovei оn documente şi cărti vechi. Chisinău, 1991, vol. I.
NOTA DE UZ ACTUAL.
Cod postal - MD-3528. Tel. primăriei - 0-246-58-238.
