R-nul Ungheni, com. Sculeni. Atestat la 20 martie 1598
NOTA STATISTICA (oct. 2004). R. Prut. Distanţe: pînă în c-rul r-nal -26 km, pînă la st.c.f. Buciumeni -11 km, pînă la Chişinău -132 km. Populaţia -1.731 de locuitori. Biserică, gimnaziu, cămin cultural, 2 biblioteci, punct medical, grădiniţă de copii, oficiu postal, cоteva magazine şi baruri particulare. Comuna uneşte 4 aşezări - Sculeni, Blindesti, Floreni şi Gherman cu o populaţie totală de 5.480 de oameni.
Casele, orînduite pe o
parte şi pe aita a
şoselei Scuieni-Făleşti-
Bălţi, оnsoţesc apa
Prutului pe o distanţă
de vreo 5 km, de la
Sculeni şi pоnă
aproape de
Taxobeni, оn lungul
"-unei mari livezi
industrial de men. Cea mai оnaltă colină,
la un km est de sat, are 161m, restul moşiei
sunt pămоnturi de cоmpie şi luncă. оn
preajma satului se văd 5 movile funerare
din timpul invaziei hoardelor barbare.
Arheologii au descoperit aici o aşezare umană, urmele căreia s-au păstrat pоnă оn prezent. Siliştea are peste 42.000 de ani, ea ne-a lăsat moştenire aşchii din cremene şi unelte primitive din epoca de piatră.
Dintr-un zapis scrisоn Teleneşti pe Prut la 20 martie 1598 aflăm că "Marina, fata lui Neagoe, vinde drept 28 de taleri jumătate din moşia satului Miclăuşani lui Zone, avоndu-1 martor pe popa Măciucă". Iar la 28 iulie 1612 voievodul Stefan Tomşa оntăreşte lui Carp diac părţile de ocină cumpărate cu 30 taleri de la popa Toader din Micleuşeni pe Prut.
La 24 noiem.1708, оn drum spre
Ierusalim, trece Prutul ieromonahul polonez Ipolit pe podul plutitor de la Gherman. Tot pe aici a trecut оn sept. 1740 un oboz mare al armatei ruse оn direcţia Iaşilor.
Cu timpul cele trei sătişoare mici -Micleuşeni, Teleneşti şi Gherman -adunate lоngă trecătoarea peste apa Prutului, s-au contopit оntr-o mare localitate. Maranda, o femeie săracă din s. Gherman se plоnse la 8 martie 1786 domnitorului Moldovei că partea ei de moşie din Teleneşti e "оmpresurată de ocina lui Miron Scorţescul, diacul de visterie". оn aug.1788 prin Gherman a trecut corpul de armată rusă comandat de generalul Elimiţ, făcоnd aici un popas cu tabăra sa. Podul plutitor de aici оn 1808
era pus оn grija lui Teodor Voinescu şi Zamfirei Scorţescu, moşieri din partea locului.
Bisericuţa, construită din nuiele lipite cu lut şi acoperită cu stuf, fiinţa din 1805. In 1817 o parte din moşia s. Gherman trecu оn posesia Mănăstirii Golia din Iaşi -42 de familii ţărăneşti, un iaz, 2 mod de apă şi 2 mori de vоnt, preotul cu tot clerul său. Alte 16 gospodării ţărăneşti aparţineau ştabs-căpitanului Gavril Stroici. Pe moşia Micleuşeni a pus stăpоnire nobilul loan Bantоş, judecător de ţinut la Bender. оn 1835 la biserica din Gherman făcea slujbă preotul loan Tofan оn vоrstă de 43 de ani, cu soţie şi 2 copii. Pe atunci localitatea se afla оn jud. Iaşi. Cel mai vоrstnic om din sat era loan Gavriliuc: spre mirarea tuturor, el a rotunjit vоrsta de 120 de ani.
In 1859 s. Gherman, zis şi Dumeşti, avea 50 de case, iar Micleuşenii - 25 de curţi, cu o populaţie totală de 381 de suflete. In 1865 оl găsim la Gherman pe moşierul Soroceanu cu 5.644 des. de pămоnt, restul moşiei aparţinea Mănăstirii Golia. Alexandr Egunovоn 1870 a fixatоn
Gherman, volostea Sculeni, 65 de case, 168 de bărbaţi, 160 de femei. Ţineau 162 de vite mari cornute, 30 de cai. In 1873 moşia mănăstirească Gherman-Teleneşti a fost luată оn regia Ministerului averii de stat şi data pe 6 ani оn arendă lui N. Frangopulo cu un preţ anual de 1.900 rub. de argint. оn 1875 satul Gherman (zis şi Dumeni) număra 66 de case, 179 de bărbaţi, 161 de femei. Aveau 352 de vite mari cornute şi 750 de oi. оn cele 24 de case din Micleuşeni trăiau 96 de oameni, dar posedau 1.112 oi şi capre. Ţăranii din Gherman aveau 20 de care cu boi, 18 pluguri şi 14 boroane, cei din Micleuşeni - 17 care cu boi, 14 pluguri şi tot atоtea boroane, dar оn anul următor, 1876, au оnsămоnţatоmpreună 520 des. cu grоu, 130 des. cu orz, 70 des. cu ovăs.
Vladimir Nicu ,Tudor Ţopa
Bibliografie
Boga L.T. Documente basarabene. Vol. VIII. Chişinău, 1931.
Cronica Ghiculeştilor. Istoria Moldovei оntre anii 1695-1754.
Costăchescu M. Satul şi ţinutul Teleneşti din judeţul Orhei. Iaşi, 1930.
Documente din Basarabia. Chisinău, 1929.
Fon Roan. Pereceni iz sobstvennogo svoego jurnala v prodoljenie proşedşei voinо pri zavoevanii Moldavii i Bessarabii c 1787 po 1790 gg. Sankt-Petersburg, 1792.
Iorga Nicolae. Studii şi documente cu
privire la Istoria Romвnilor. Cărţi domneşti,
zapise şi rвvaşe. Partea I. Bucureşti, 1903.
NOTA DE UZ ACTUAL
Cod postal - MD-3629.Tel. primăriei - 0-236-63-236.
