R-nul Anenii Noi. Atestat la 22 martie 1568
NOTĂ STATISTICA . Distanţe: pînă în c-rul r-nal -12 km,
pînă la st. c. f. Bulboaca -18 km, pînă la Chişinău - (prin Ţînţăreni) - 32
km. Populaţia - 3.403 locuitori, iar оmpreună cu cătunul Batоc - 3.435 de
cetăţeni. SRL "Ascone". Gospodării ţărăneşti, fabrоcă de vinificaţie
primară, oloiniţă, moară, biserică, brutărie, şcoală de 11 ani, cămin
cultural, 2 biblioteci, centrul medicilor de familie, farmacie, grădiniţă
de copii, oficiu postal, ospătărie, cоteva magazine şi baruri.
Localitate mare, pito-
rească, aşezată оntre
coline bogate оn vii şi
livezi. Dealul care
urcă spre Batоc are o
altitudine de 226 m,
eel spre Ţоnţăreni -
224 m, iar spre
Văratic - 233 m. La
nord- vest de sat se aşterne un mare masiv
de pădure seculară. O şosea (prin
Creţoaia) duce la Chişinău, alta (prin
Ciobanovca) - la Anenii Noi şi Tighina. In
apropierea satului se conturează trei
movile funerare, urme ale triburilor
nomade năvălite оn trecut peste băştinaşi.
Cea mai viguroasă poartă numele
"Geamăna".
оn documented scrise siliştea şi-a făcut apariţie la 22 martie 1568оntr-o mărturie hotarnică de pe timpul domniei lui Alexandru Lăpuşneanu (Documenta Romaniae Historica. A. Moldova. Bucuresti, 1976, vol. II). Aflată lоngă "hotarul lui Halil-paşa", localitatea a fost оn repetate rоnduri pоngărită de tătarii оncоrdoşaţi la Căuşeni şi osmanii oploşiţi оn cetatea Bender. Dar şi din puţinele hrisoave, ajunse pоnă оn zilele noastre
putem puncta istoria acestui cuib uman cu o vоrstă de secole.
La 25 sept. 1608 medelnicerul Simion Capşa a cumpărat de la pitarul Dumitraşco "ocina Jeamini" cu 100 taleri de argint. Iar оn mai 1701 voievodul Constantin Duca s-ar fiоntоlnit la Geamăna cu Hanul, conducătorul tătarilor din Căuşeni, pentru a dezlega un nod de discordii. оn 1794 bisericuţa de lemn din sat, construită оn 1791, se оnzestra cu o Evanghelie, tipărită la Rоmnic, devenită peste ani preţios exponat de muzeu оri Chişinău. Potrivit recesemintelor din anii 1803 şi 1809 оn Geamăna trăiau respectiv 975 şi 970 de persoane (Ion Chirtoagă. Din istoria Moldovei de sud-est pоnă оn anii '30 ai secolului al XlX-lea. Chişinău, 1999, pag. 131).
Boierul loan Balş, care оn 1817 stăpоnea satul "Djeamăna din ocolul Hotărniceni", avea оn supuşenie 277 de familii de ţărani, 16 văduve şi 8 burlaci. Sătenii posedau 6 mori de vоnt, culegeau roada din 20 de vii. оn anii 1834-1835 un grup de ţărani au plecat fara autorizaţie pe pămоnturile "cazone" din Bugeac, оn apropiere de Cetatea Albă. Peste un an au fost impuşi să se întoarcă
la baştină Arsenie Lungu, Vasile Balan, Teodor Gavril, Vasile Topor ş. a.
Biserica "Sf. Gheorghe" din Geamăna aveaоn 1835 doi preoţi: Andronic Furdui оn vоrstă de 76 de ani şi Iosif Caraban care оmplinise 55 de ani.
In 1837 se pricopsi cu pămînt la
ţăranilor le reveneau doar 1.923 des. de teren arabil.
оn 1875, precum constată statisticianul timpului Alexandr Egunov, Geamăna оntrunea 189 de curţi, număra 740 de bărbaţi şi 589 de femei, avea moară cu aburi, оntreţinea 8.200 de oi, 455 de cai
Geamăna consilierul colegial Sturza, care dădu moşia оn arendă nobilului lanachi Păun.
Recensămоntul oficial din 1859 numără оn acest sat 239 de case şi 913 oameni (498 de bărbaţi şi 415 femei). Prin anii 1860-1861 administraţia rusă оncepu să comercializeze şi să taie nemilos pădurile din apropierea satelor Geamăna, Cărbuna, Gangura, Căinari, sărăcind vădit fondul silvic de aici. In acea perioadă satul "se оmbogăţi" cu o оnchisoare de etapă pentru arestaţii mоnaţi оn Siberia. Apoi moşia Geamăna trecu оn proprietatea baronului Dumitru Stuart. El poseda aici 10.679 des. de pămоnt arabil şi 678 des. de pădure, pe cоnd
şi 788 de vite cornute mari. Către 1881 pădurile din zonă, tăiate masiv, s-au redus de la 6.294 la 4.682 desetine. оn 1891 baronul Stuart mai poseda la Geamăna 5.045 des. de pămоnt şi 678 des. de pădure. Spre sf. sec. XIX şcoala parohială,' avоnd 15 locuri, era frecventată de 37 de copii. De o buna reputaţie se bucurau оnvăţătoarea Anastasia Draganciu şi preotul Efim Zubcov, care preda religia.
La оnc. sec. XX, orientоndu-ne după Dicţionarul geografic al Basarabie\ оntocmit de Zamfir Arbore, "Giamăna sau Djamana, sat оn jud. Bender, volostea Căinari, aşezat оn valea cu acelaşi nume, pe pоrоul Calinder", avea 257 de case si
2.675 de suflete. оn decurs de un deceniu satul s-a mărit cu 63 de curţi; către 1910 el avea 320 de case. O ploaie teribilă cu grindină оn iulie 1911a оngropat оn nămol culturile de cоmp pe o suprafaţă de 455 des. si a distrus viile pe оntreaga suprafaţă de 60 des.. Peste doi ani, оn 1914, la Geamăna a fost amenajată pentru ţărani "o gospodărie exemplară". In timpul reformei agrare din toamna anului 1922, Instituţia romвnă "Casa Noastră" i-a оnzestrat pe 344 de nevoiaşi din localitate cu 1.283 ha de pămоnt.
2.962 erau moldoveni, 17 - ucraineni, 7- ruşi, 50 - de alte etnii. Vatra satului cuprindea 676 de clădiri.
Apoi peste oameni s-au abătut vremuri tragice: războiul, foametea, deportările masive ... Din bărbaţii trimisi pe front оn 1941-1945 n-au revenit la casele lor:
Atanasie Albu, David Albu, Grigore Avădănii, Grigore Barcari, Mihail Barcari, Vasile Barcari, Pavel Baroncea, Andrei Bărbuţă, Stefan Beschier, David Bolgari, Gherasim Bolgari, Pavel Bolgari, Mihail
a Chişinău, ne oferă
editat оn 1923 următoarele date: Jeamăna din plasa Căinari avea 470 de case, 1.079 de bărbaţi şi 1.085 de femei, o gospodărie boierească şi 5 mori de vоnt. Biserica оn piatră fusese construităоn 1804. Cel mai оnstărit om оn 1933 era Teodor Zubcov (30 ha), cele două mori aparţineau lui Ion Albu şi Timofei Mutu.
La schimbul de regimuri din 1940, autorităţile sovietice au оnregistrat оn Geamăna 3.036 de locuitori, dintre care
Bostan, Onofrei Botnari, Chiril Buruiană, Ion Busuioc, Maxim Busuioc, Alexandru Calmоc, Ion Calmоc, Victor Calmоc, Iachim Catană, Leonte Catană, Vasile Cazacenco, Vasile Cazacu, Pavel Chiperi, Nicolae Cоrnici, Iosif Coadă, Anton Cociug, Gheorghe Cociug, Eudochim Coiman, Lazăr Coiman, Maxim Coiman, Constantin Colibăverde, Gheorghe Colibăverde, Nicolae Colibăverde, Trofim
Petru Turlac, Filip Ţurcanu, Ignatie Ţurcanu, Pintilie Ţurcanu, Tudor Ursu, Procopie Viderchis, Mihail Zubco.
Vladimir Nicu ,Tudor Ţopa
Bibliografie
Vinogradarstvo Benderskogo uezda Bessarabskoi Gubernii. Bender, 1915.
Zaşciuc A. Material! dlea voennoi gheografii i voennoi statistiki Rossii, sobrannоe ofiţerami Gheneralinogo ştaba. Voennoe obozrenie Bessarabskoi oblasti. Sankt-Petersburg, 1863.
Buletinul Comisiei istorice a Romвniei, vol.1. Bucureşti, 1915.
Catalogul documentelor turceşti (1455-1829), vol. II. Bucureşti, 1965.
Crusevan P. A. Bessarabia. Moscova, 1903.
Uricarul. Iaşi, 1886, vol. VIII.
NOTA DE UZ ACTUAL
Cod postal - MD-6522. Tel. primăriei - 0-265-68-397.
