R-nul Sîngerei, com. Copăceni. întemeiat în 1907
NOTĂ STATISTICĂ . Distanţe: pînă la primăria comunei - 4
km, pînă în c-rul r-nal - 11 km, pоnă la st. c. f. Bălţi - 40 km, pînă la
Chişinău -104 km. Case - 5, locuitori - 4. Cătunul оmpreună cu aşezările
Antonovca, Evghenievca, Petrovca si Vladimirovca sunt cuprinse оn raza
comunei Copăceni.
Arheologii confirmă
că primii oameni s-
au stabilit aici cu
traiul peste 12 mii
de ani о. Hr. S-a
păstrat pоnă оn
prezent locul vetrei
unde au staţionat
ei. Вcolo se găsesc oase de animale,
cărbune de lemn şi unelte din cremene
tipice pentru epoca istorică numită
paleolit, perioada mileniilor 40-12 о. Hr.
Altă statiune umană a existat aici cu 12-
6 mii de ani о. Hr.
Primul sat s-a format cu circa 2.500 de ani о. Hr. Locuitorii lui оşi făceau case mari din bоrne lipite cu lut, au оnceput să lucreze pămоntul cu unelte primitive, semănau grăunţoase, creşteau turme de vite cornute. Dezvoltarea localităţii s-a curmat tragic. Satul a ars. Pe vatra părăsită se găsesc obiecte tipice pentru epoca pietrei şi aramei, mileniile 1V-III pоnă la era noastră.
Cătun pe cale de dispariţie, situat оn regiune de mici coline la 4 km de Copăceni. E legat de reşedinţa comunei printr-un drumuşor de ţară, bătătorit rar de căruţe şi maşini. Precum afirmă AnuarulEparhiei Chişinăului şi Hotinului din 1922, cătunul a luat fiinţă оn anul
1907 prin contribuţia Băncii Ţărăneşti. Această data o repetă şi Dicţionarul statistic al Basarabiei (Chişinău, 1923). Chiar de la оnceput a aparţinut parohiei Copăceni.
оn toamna anului 1922, оn cadrul
reformei agrare basarabeane realizată оn
perioada 1918-1923, 24 de ţărani din
acest cătun au fost оnzestraţi cu 123 ha
de pămоnt confiscat din moşiile boiereşti.
Aşezarea оn 1923 numără 40 de case,
84 de bărbaţi şi 87 de femei. Plugarii оşi
vindeau producţia оn tоrguşorul Mărculeşti
pe Răut, aflat la o depărtare de 28 de
km, sau mergeau la Gara Rogojeni, cam
la aceeaşi distanţă. '
оn 1933 cătunul dispunea de şcoalв primară cu 33 de elevi. оi instruia оnvăţătoarea Anastasia Cristianciuc оn vоrstă de 26 de ani, care muncea aici al doilea an.
Administraţia sovietică a găsit (a. 1940) оn Gavrilovca 264 de locuitorii, 53 de moldoveni şi 211 ucraineni.
După ani cumpliţi de război, foamete şi deportări, la 1 august 1949 aşezarea s-a ales cu 218 suflete. 11 bărbaţi plecaţi pe front n-au revenit la vatră, au căzut оn lupte: N. S. Bezniciuc, V. V. Chiferuc, P. M. Coval, V. I. Cabanschi, N. I. Gorbuli, P. I. Fostei, G. C. Jitari, V. I.
Pavliuc, V. G. Rusnac, G. A. Volschi, V. G. Volschi.
De atunci оncoace populaţia de aici a fost mereu оn descreştere. La 1970 оn Gavrilovca trăiau 88 de oameni, care munceau оntr-o echipă a unei brigăzi complexe, la o fermă de păsвri şi la o stоnă de oi ale k-zului din Copăceni. Cătunul dispunea de o creşă şi şcoală primară.
Recensămоnturile din 1979 şi 1989 au constatatоn Gavrilovca, respectiv, 38 de locuitori (16 bărbaţi şi 22 de femei) şi 20 de locuitori (10 bărbaţi şi tot atоtea femei). Ultimul recensămоnt, din 5-12 octombrie 2004, aоnregistrat aici doar 4 suflete la 5 case. Cătunul se duce treptat оn haul istoriei, şi-i regretabil.
Victor Dragoş ,Teodor Nită
Bibliografie
Anuarul Eparhiei Chisinăului si Hotinu Buletinul provinciei Basarabia. Chisinău,
lui. Chişinău, 1922. 1942.
NOTA DE UZ ACTUAL
Cod postal — MD-6235.Tel. primăriei - 0-262-30-325.
