Meniul principalLincuri utile |
GAVANOASA
NOTĂ STATISTICĂ . Suprafaţa - 22 kmp. Gospodării individu
ale - 455. Populaţia -1.400 de locuitori. Localitate cu statut administrativ-
teritorial de reşedinţă de comună. Include satele Nicolaevca şi Vladimi-
rovca. Staţie de c. f. la Cahul (17 km). Distanţa pоnă la Chişinău - 190
km. Ambulatoriu, şcoală medie, grădiniţă de copii, casă de cultură, 2
biblioteci, oficiu de telecomunicaţii, unităţi de prestări servicii, magazine.
Primul sat pe acest loc
s-a format cu peste
5.000 de ani оn urmă,
оn eneolit, dar el a ars.
Pe vatra părăsită se
observă urme da
case arse, se găsesc
diferite obiecte din
cremene, oase de
animale. Următorul
sat a luat naştere cu peste 3.300 de ani
оn urmă. Pe locul vetrei acestuia s-au găsit
oale de lut, tipice pentru epoca bronzului.
Altă оncercare de a f onda un sat aici a avut
loc tocmai după ce Dacia a fost cucerită
de către Imperiul Roman оn a. 106 e. n.
Locuitorii, fiind oameni cu modul de viaţă
sedentar, оşi făceau case spaţioase,
acareturi gospodăreşti lоngă ele, arau şi
semănau pămоntul, cresteau vite, aveau
relaţii comerciale cu negustorii din oraşele
Imperiului Roman. Dar оn a. 376 e. n.
satul a fost prădat şi ars de către huni. Tot
оn epoca romană, оnainte de năvălirea
hunilor, aici s-a lucrat mult la construirea
şantajlui şi valului de apărare cunoscut sub
denumirea locală Troian - Valul lui Traian
de Jos, urmele cărora se păstrează aici
pоnă оn prezent.
De pe urma celor care veneau adesea pe aceste locuri după pradă au rămas 16 movile de pămоnt cu o vоrstă de 600 de ani. Ele ne arată locurile unde au fost оnmormоntaţi războinicii căzuţi оn luptă cu băştinaşii, care le opuneau rezistenţă.
Actuala localitate s-a format оn 1980, prin comasarea a două sate - Găvănoasa şi Creceni, acestea datоnd din diferite perioade istorice. Menţiunile documentare reflectă etapele dezvoltării economice şi demografice ale localităţii:
1733. Grecenij, satоnţinutulGreceni: sunt puşi la bir oamenii căsaşi din satul Grecenii şi din alte sate (Baurcii, Paicul, Zărneşti, Frumoasa, Crihana, Manta, Isacul, Pelineii).
1772. Grecenij, tоrgоnţinutulGreceni, 129 de locuitori, оn majoritate romвni, dintre care 89 sоnt scutiţi de bir, proprietar de moşie fiind vistiernicul Ioniţă Cantacuzino.
1774. Grecenii, tоrg, 92 de case, 76 de persoane, scutite de bir, care оntreţin poşta: Gr. Ghetiu, M. Andone, I. Danul, C. Murgociul, V. Iuraşcu, D. Şoldan, N. Geantоc, I. Balmuş, I. Hodonoagă, M. Onofrei, Gr. Caproşu, T. Iftodi ş. a.
1803. Grecenii, sat cu 68 de "liuzi"
(locuitori birnici), care plătesc un bir anual оn sumă de 600 lei.
1817. Crecenii, sat şi moşie a consilierului colegial loan Balş, cu 2000 fălci de pămоnt.
1861. Grecenii, satоnjud. Cahul, com. Găvănoasa.
1878. Sate оn jud. Ismail: Gavanos, cu 50 de case, 224 de locuitori, 2 şcoli,
6.911 des. de pămоnt, 90 de cai, 300 de vite cornute mari, 1.515 oi, 5 mori; Greceni, cu 23 de case, 89 de locuitori, 2 mori, 20 de cai, 200 de vite cornute mari, 710 oi, 3.039 des. de pămоnt.
1897. Sat cu 570 de locuitori, 301 bărbaţi şi 269 de femei.
1904. Grecenii Vechi, comună rurală оn jud. Ismail, cu 98 de case şi 920 de locuitori, şi Grecenii Noi, sat оn imediata vecinătate, care pare să fie Găvănoasa, cu 120 de case şi 874 de locuitori.
1918. La reforma agrară din 1918-1924 au fost împroprietăriţi cu 1.464 ha 2.546 mp de pămоnt 245 de locuitori din
Găvănoasa, iar 28 de locuitori din Greceni - cu 133 ha 7 500 mp, majoritatea fiind asiguraţi cu loturi de casă şi locuri de păşune.
1922. Găvănoasa, comună оn jud. Cahul, plasa Vulcăneşti, 450 de clădiri, 2.290 de locuitori, 3 şcoli primare (cоte una оn cele trei sate subordonate adm. teritorial, incl. Vladimireşti şi Greceni), agent sanitar, pqştă rurală, post de telefon, agenţie de percepţie fiscală, bancă populară, cooperativă de consum, 3 mori cu aburi, moară de vоnt, restaurant, 4 cоrciumi.
1930. Găvănoasa şi Greceni, sateоn jud. Cahul, plasa Ioan-Voievod, primul cu 860 de locuitori, dintre care 416 romвni, 290 ruşi, 78 găgăuzi, 46 bulgari, 14 greci ş. a., iar al doilea cu 132 de locuitori, dintre care 104 români, 28 ruşi ş. a.
1937. Găvănoasa, comună оn jud. Cahul, avоnd оmpreună cu satele Greceni, Nicolăieni, Vladimireşti şi Paveleşti 2.334 de locuitori, biserică, şcoală, dispensar, bancă populară, moară, 15 prăvălii, 4 cоrciumi, tоrg de produse alimentare săptămоnal.
1940. A fost represat Constantin Pulciu.
1945. A fost arestat şi condamnat la 10 ani de detenţie pentru agitaţie antisovietică Ion Caminschi.
1944-1945. оn ultimii un an şi aproape jumătate ai războiului din 1941-1945 pe cоmpurile de luptă au fost răpuşi sau au dispărut fara veste:
Ion Alexandrov, Vladimir Bairam, Afanasie Batrоnciuc, Eftimie Batrоnciuc, Hie Batrоnciuc, lulian Batrоnciuc, Nicolac Batrоnciuc, Dumitru Bolonev, Melentie Bondarencu, Atanasie Bratoi, Filip Chilimicencu, Simion Climencu, Hie Colotencu, Vasile Colotencu, Ion Dimitriadi, Iacob Doroşencu, Leontie
Doroşencu, Stefan Ignat, Ion Ivanov, Pantelimon Ivanov, Tihon M. Ivanov, Tihon N. Ivanov, Alexandru Ivaşencu, Gavril Ivaşencu, Alexandru Lanciu, Ion Moga, Gavril Niachi, Ion Niceporencu, Vasile Ponomarencu, Haralambie Repesciuc, Hie Repesciuc, Anatolie Rudencu, Filip Rudencu, Simion Rudencu, Stefan
1959. Găvănoasa, comună оn raionul Vulcăneşti, 1.086 de locuitori оn 1959 şi 1.280 de locuitori оn 1970; Greceni, sat оn comuna Găvănoasa, 107 locuitori оn 1959 şi 313 locuitori оn 1970.
1979. Găvănoasa, 1.889 de locuitori оn 1979 şi 1.355 locuitori оn 1989.
1994. "Dicţionarul statistic a I Republicii Moldova' (Chişinău, 1994)
Rudencu, Ion Rusandu, Stefan Rusandu, Anton Schiţanu, Anton Serdicencu, Chiril Serdicenscu, losif Serdicencu, Ion Sоrbu, Ion Ştefoglu, Dumitru Şerban, Dumitru Uzun.
1946. A fost acuzat de colaboraţionism şi condamnat la 7 ani de muncă silnică Ion Ciurea, iar Stefan Nicoliţă condamnat la 3 ani de оnchisoare, оncriminоndu-i-se refuzul de predare a pоinii la stat.
1949. Au fost deportaţi ca familii de "chiaburi" Zinaida Cazanji cu 4 copii, Anastasia Creţu cu o fiică, Maria Ciurea, Elena Furtună, Nicolae Popov cu soţia Stepanida şi 3 copii, Isac Reabciuc cu sotia Maria.
indică pentru comuna Găvănoasa 440 de gospodării individuate şi 1.308 locuitori (648 de bărbaţi şi 660 de femei), dintre care 737 - romвni, 407 - ucraineni, 69 -găgăuzi, 42 - bulgari, 30 - ruşi ş.a., 1.908 ha de terenuri agricole, şcoală medie, grădiniţă de copii, casă de cultură, bibliotecă, oficiu de telecomunicaţii, magazine, cantină, stadion.
Sergiu Gherasim (1941-2001). Studii: liceul de la Braşov, Un-tea Tehnică din Braşov. Reciclări - оn Anglia, Moscova. A lucrat dir. general al Uzinei "Rulmentul", manager general la "Rulmentul". A оntreţinut contacte directe cu conducerea de vоrf a Romвniei.
Tatăl său, Haralambie Gherasim
(23 febr. 1915 - 31 aug. 1993) a absolvit Liceul "Carol II" din Bolgrad, apoi filosofia şi dreptul la Cernăuţi. оn timpul zărboiului a lucrat la Curtea Marţială din Chişinău, apoi a emigratоn Romania, unde s-a impus ca avocat de prestigiu оn Sighişoara şi Braşov, fiind şef al Consiliului de jurişti din Braşov. I se propusese funcţia de gubernator la Odesa, dar el a refuzat. Literatura basarabeană a primit din
aug. 1948), doctor habilitat оn ştiinţe tehnice, a absolvit şcoala-internat din Cahul, cu medalie de argint, şi In-tul Politehnic din Chişinău, cu menţiune, pe specialitatea "Tehnologia construcţiei de maşini. Maşiniunelte şi scule". Lucrează asistent, lector superior, conferenţiar, şef al catedrei "Maşini şi sisteme de producţie". Pentru teza de doctor habilitat a studiat оn prpfunzime tema "Durificarea
Găvănoasa un traducător de forţă - Igor Creţu (n. 21 martie 1922). A absolvit Un-tea de Stat din Moldova şi cursurile superioare de pe lоngă In-tul de literatura "M. Gorki" din Moscova. A lucrat la revista "Nistru", consultant la USRM. Debutează cu versuri, dar se consacră totalmente activităţii de traducător. A tradus din Gorki, Şolohov, Gogol, Puşkin, Esenin, Rustaveli, Nekrasov, Petefi, Saint-Exupery, Nosov şi mulţi alţi scriitori. Traducerile sale se impun printr-un оnalt profesionalism, prin stil elevat şi forţă de recreare artistică. Laureat al Premiului de Stat al RSSM. |
|
