R-nul Nisporeni, com. Bălăneşti. Prima atestare la 14
octombrie 1490
NOTA STATISTICA. R. Nоrnova. Distanţe: pînă la c-rul r-nal -17 km,
pînă la st. c. f. Pоrliţa - 24 km, pînă la Chişinău - 87 km. Populaţia - 728
de locuitori. Cooperativa agricolă "Bălăneşti", оntreprindere de colect-
are a fructelor. Gimnaziu, cămin cultural, bibliotecă, punct medical,
creşă, 2 magazine, monument al consătenilor căzuţi оn războiul din
1941-1945.
Sat situat оntre două
brate ale rоului
Nоrnova, pe cursul de
sus оn zona de codri
seculari, sub eel mai
оnalt pise din ţara
noastră, care urcă la
altitudinea de 429,5
m. Se mărgineşte la
sud cu s. Vоnători, la
nord - cu s. Bălăneşti. Un drumuşor de
pădure urcă peste deal spre Căbăieşti,
şoseaua coboară prin Păruceni pe valea
Nоrnovei spre Nisporeni. Pretutindeni
оntоmpini peisaje de o rară frumuseţe, o
adevărată "Elveţie basarabeană".
Arheologii au descoperit aici urmele unei aşezări antice, pe care o datează cu 4.500 ani pоnă la Hristos, unde au fost adunate vase de argilă din neolitic. Siliştea a dăinuit vreo două secole, apoi a dispărut fara a se cunoaşte pricina dispariţiei. Iar оn jurul anului 4.000 О.Hr. aici crescu un nou sat care a supravieţuit vreo trei secole, prădat şi ars de huni.
Vatra actuală a fost atestată оn scris la 14 octombrie 1490 оntr-o carte domnească a lui Stefan eel Mare (loan Bogdan. Documentele lui Stefan eel Mare. Bucureşti, 1913, vol. 1).
оn anii 1772-1774 administratia militară rusă nu a reuşit să puna podgoreni: de aici să plătească bir, căci toţi pоnă la unul se refugiazăоn păduri. Numai dupa 1812, cоnd frontiera a fostоnchisă pe Prut de oştirile ţariste, оn Găureni s-au оnregistrat 44 capi de familii, care posedau livezi bogate, un iaz cu peşte şi o moară de vоnt.
Moştenire de strămoşi.
оn 1820 aceşti săteni stăpоneau 109 cai, 103 vaci şi 46 de boi, aveau 14 stupi de albine. Aici trăiau şi 4 familii de ţigani şerbi, aduşi de boierul văduv lordache Calmutchi, care avea 35 de ani. Un alt Calmutchi, Mihail. aconstruitоn 1822 biserica de lemn. care peste 24 de ani,оn 1846, a fost reconstruită pe temelie de piatră de către boieru! Cazimir, care avea оn supuşenie 63 de familii de ţărani. Cel mai bătrоn om, Ion Secrieru, оmplinise 88 de ani.
în 1859 "Găurenii din Fundul Nоrnovei" număra 49 de case, 166 de bărbaţi şi 153 de femei. Necătоnd la epidemii şi greutăţile aduse de regimui
ţarist, satul continuă să crească, оn 1870 el avea 71 de curţi, оn 1875 - 81. Podgorenii de aid posedauоn 1881 631 des. de pămоnt, inclusiv 60 des. de pădure. In curоnd protoiereul loan Vidraşcu se pricopsi la Găurenii din ocolul Boldureşti cu 210 des. de pămоnt, apoi lăsă prin testament o parte din venitul său burse pentru studenţii | basarabeni. Recensămоntul din 1897 arată că оn Găurenii de Sus trăiau 619 moldoveni, 181 de ţigani şi 11 evrei. In raza comunei apăruse 2 localităţi: Găurenii Vechi şi Găurenii Noi, care mai tоrziu s-au contopit.
La оnceputul sec. trecut Găurenii de Pădure, aşezat оn capul văii Nоrnova, intrase оn Dicţionarul geografic al Basarabiei (Bucureşti, 1904) de Zamfir Arbore, cu următoarele cifre: "Are 99 case, cu o populaţie de 1.007 suflete I de ţărani romвni, care posedă 401 desetine de pămоnt. Tоrgoveţul V. Vidraşcu (nenobil) are 50 de desetine".
оn 1910 Găurenii din plasa Boldureşti număra 145 de gospodării, 420 "na-deluri" (loturi de оmproprietărire). N-au şcoală. Poşta se afla la o depărtare de 17 verste - la Călăraşi sau Nisporeni. Abia din statistica anului 1915 aflăm căоn sat s-a deschis şcoala primară cu 83 de elevi.
După reunirea Basarabiei cu Romania, оn 1919, -boierul I. Vidraşcu făcu danie moşia sa (90 ha de teren arabil şi 60 de pădure) - pentru loturi experimentale. Instituţia romвnă "Casa Noastră" i-a оmproprietărit pe 57 de ţărani de aici cu 98 ha de pămоnt. оn 1923 satul număra 350 de bărbaţi şi 400 de femei, avea biserică, primărie, şcoală primară, 5 mori de vоnt. Din cei 181 copii de vоrstă şcolară оn 1933 figurau оn cataloage 100 de elevi, şi erau instruiţi de Teodor Vidraşcu (42 ani) şi Valentina Fotescu (36 ani), ambii căsătoriţi, cu o
bogată experienţă pedagogică. Printre boiernaşi оşi făcu nume Gheorghe Barbănouă.
Autorităţile sovietice au găsit оn Găurenii de Sus, r-nul Nisporeni, 197 de clădiri, 696 de locuitori (641 de moldoveni, 55 de ţigani şi evrei).
Bărbaţii căzuţi оn Războiul al Doilea Mondial formează o listă comună cu cei din Bălăneşti, publicată оn vol. I al serialului "Localităţile Republicii Moldova". Din Găureni au fost deportati оn regiunile siberiene Tiumen şi Irkutsk 15 podgoreni, precum urmează:
Pavel Buruiană, Isai Catran, Constantin Covrig, Feodosia Covrig, Timofei Covrig, Eugen Everling, Anastasia Muntean, Daniil Muntean, Ecaterina Muntean, Grigore Muntean, Vladimir Muntean, Dumitru Rotaru, Eugen Rotaru, Maria Rotaru, Vasile Rotaru,
Vasilisa Rotaru.
[on Ţurcanu
La Găureni au muncit două brigăzi (una de cоmp, alta pomiviticolă) ale k-zului din Bălăneşti. Dacă оn 1970 aici trăiau 938 de podgoreni, apoi la 1 iulie 1998 numă-rul locuitorilor s-a redus la 835 (270
gospodării). Din punct de vedere industrial, Găurenii de Sus se evidenţiază printr-o оntreprindere de uscare a fructelor.
Recensămоnturtle din 1979 şi 1989 au constatat оn Găurenii din r-nul Nis-poreni 750 de oameni (345 de bărbaţi şi 405 femei) şi, respectiv, 702 (332 de bărbaţi şi 370 de femei). оn 1991 toţi s-au pronunţat unanim оmpotriva refe-rendumului unional din 17 martie de reanimare a Uniunii Sovietice.
Vladimir Nicu, Tudor Ţopa
Bibliografie
Berg L.S. Naselenie Bessarabii. Petro Ghibănecu Gh. Surete şi izvoade. laşi,
grad, 1923. __ 1907, vol. III.
Boga L.T. Documente basarabene. Documente privind istoria Romвniei. VeaChişinău, 1929, vol. III. cul XV. A. Moldova. Bucureşti, 1954, vol. II.
NOTA DE UZ ACTUAL
Cod postal - MD-6412.Tel. primăriei - 0-264-53-236.
