R-nul Edinet. Atestat în anul 1848 cu denumirea
Fîntîna Nouă
NOTA STATISTICA . Distanţe: pînă la c-rul r-nal - 24 km, pînă
la st. c.f. Brătuşeni -18 km, pînă la Chişinău - 202 km. Populaţia (la
recensămоntul din oct. 2004) -1.333 de locuitori, оn aug. 2005 -1.380 de
cetăţeni. Moşia satului -1.402 ha terenuri arabile, livezi 146 ha, păşuni
- 287 ha. Fоntоni -168, iazuri - 7. Societatea agricolă "Raisa Banuh",
care are оn subordine 716 cotaşi cu 1.111 ha de terenuri agricole. 151
de familii оşi lucrează loturile individual. Biserică, gimnaziu, centru de
sănătate cu farmacie, grădiniţă de copii, casă de cultură, 2 biblioteci,
oficiu postal, staţie telefonică automata, 6 magazine şi baruri.
Sat În valea Magalului,
Între Fоntоna Albă şi
Frasin, e legat prin
şosea cu autostrada
Edineţ-Băhi prin
aşezarea Chetroşica
Nouă. Colina care
desparte Gaşparul
de Fоntоna Albă are o
altitudine de 241 m. Pe moşia satului
răsar ici-colo 6 movile funerare străvechi.
Aşezarea a fost atestatв оn anul 1848,
indică Dicţionarul statistic al Basarabiei
din 1923. La оnceput i se zicea Fоntоna
Nouă. Probabil, оn valea Magalului se
mutase ţвrani din Fоntоna Albă. оn 1859
silistea număra 49 de case. Avоnd
pămоnturi mănoase, satul crestea repede:
оn 1870 el оntrunea 108 curţi, iar peste
cinci ani, оn 1875, avea de acum 118
case, оn care gospodăreau 318 bărbaţi şi
270 de femei. оn anul următor 150 de
bărbaţi din Fоntоna Nouă munceau cu
roabele şi carele proprii la construcţiia
drumului Bălti-Hotin.
La 1 ian. 1880 Fоntоna Albă şi Fоntоna Nouă alcătuiau moşia Mănăstirii Sfоntului Mormоnt din Ierusalim. Pentru pămоntul dat aici оn arendă, 1.221 de desetine, economul mănăstirii de peste hotare оncasa anual 2.972 de rub. оn 1886 a fost zidită biserica din Fоntоna Nouв, fiind оnzestrată cu 33 des. de pămоnt. Mănăstirea Sfоntului Mormоnt mai poseda aici 496 des. de arătură şi păşuni şi оn 1898. Ţăranii măcinau pe atunci grăunţele la cele 3 mori de vоnt din localitate. Din lipsa de finanţe şi clădire оn 1900 a fostоnchisă şcoala de alfabetizare.
Din Dicţionarul geografic al Basarabiei, editat de Zamfir Arbore la Bucureşti оn 1904, aflăm că Gaşpar făcea parte din plasa Copăceanca, jud.
Bălţi: "Satul este cunoscut şi sub numele de Fоntоna Nouă, dar ţăranii оi zic "Gaşpar". Are 132 de case, cu o populaţie de 884 de suflete. Ţăranii posedв pămоnt 941 desetine, iar Mănăstirea Sf. Mormоnt are aici o moşie оn оntindere de 492 desetine".
оn 1910 Fоntоna Nouă avea 240 de gospodării, 1.185 de locuitori, şcoala primară era frecventată de 51 de băieti şi 9 fete. Credinciosii de aici оn 1915 frecventau biserica din Frasin, aflată la o depărtare de 3 verste. Satul număra atunci 722 de bărbaţi şi 680 de femei.
După reunirea Basarabiei cu Romania, оn toamna anului 1922, ţăranii din Fоntоna Nouă, 336 la număr, au fost оmproprietăriţi cu 685 ha de pămоnt confiscat din moşiile mănăstireşti. Dictionarul statistic al Basarabiei indică оn acest sat 355 de case, 718 bărbaţi şi 735 de femei, primărie, post de jandarmi, 3 mori de vоnt, şcoală primară. Morile aparţineau lui Vasile Andruh, Ion Antonie si Anton Micsanschi.
de cоmpie.
în Primul Război Mondial (1914-1918) au căzutоn bătălii zeci de gaşpareni: Grigore, Toma şi Zinovie Andruh, Ion şi Teodor Banuh, Iacob Bătrоnac, Ion Damian, Petru Dreva, Ilie şi Petru Gribincea, Chiril Gutium, Emilian Guţu, Nistor Porcescu, Toma şi Vasile Paseciuc, Ion Pintelei, Danil şi Ion Plasiciuc, Gheorghe şi Ion Pulbere, Anton Micsanschi, Dumitru şi Chiril Sоrbu, Vasile Şuparschi, alti peste 30 de bărbaţi rămaşi neidentificaţi.
La 10 noiem. 1940 autorităţile sovietice au оnregistrat acest sat din r-nul Brătuşeni cu denumirea Gaşpar, оn care vieţuiau 1.908 locuitori (1.015 moldoveni, 877 de ucraineni оnscrişi оn registre ruşi, restul - de alte etnii). Facem această precizare pentru că 9 ani mai tоrziu, recensămоntul din 1949 a constatat aici numai 984 de moldoveni şi 1.023 de ucraineni.
Războiul al Doilea Mondial a răpit şi a dus оn mormоnt 68 de bărbati, mobilizati
în armata sovietică, precum umează:
Anton Andruh (1900 1945), Toma Andruh (1904 1945), Ion Banuh (1908-1945), Nicolae Banuh (1925-1945), Petru Banuh (1923-1945), Emanoil Bătrоnac (1906 1945), Gheorghe Bătrоnac (1920-1945), Ion Bondariuc (1902-1945), Atanasie Brenici (1925 1945), Ehm Brenici (1914-1945), Gheorghe Brenici (1918-1945), Mihail Brenici (1908-1945), Nicolae Brenici (1925 1945), Vasile Brenici (1903 1945), Vladimir Brenici (1909-1945), Vasile Corcevoi (1905-1945), Vasile Crohmaliuc (1921-1945), Nichita Dolganiuc (1921 1945), Nicolae Gribincea (1924-1945), Petru Gribincea (1922-1945), Tudor Gribincea (1925 1945), Mihail Griciuc (1925 1945), Vasile Gutium (1916-1945), Dumitru Guţu (1922-1945), Filip Guţu (1911-1945), Gheorghe Guţu L. (1898 1945), Gheorghe Guţu I. (1908-1945), Grigore Guţu (1900 1945), Ion Guţu (1916-1944), Mihail Guţu (1901-1945), Nicolae Guţu (1912-1945), Petru Guţu (1923 1945), Vasile Guţu la. (1920-1944), Vasile Guţu M. (1918-1945), Dumitru Jitarciuc (1920-1945), Iacob Lungu (1925-1945), Pavel Lungu (1922-1945), Vladimir Lungu (1914-1945), Dumitru Lupaşcu (1914-1945), Ion Lupaşcu (1911-1945), Nicolae Lupaşcu (1913-1945), Pavel Lupaşcu (1921 1945), Petru Lupaşcu (1922-1945), Tudor Lupaşcu (1914-1945), Vasile Lupaşcu (1914-1945), Mihail Maximciuc (1906-1945), Vladimir Micşanschi (1912 1945), Ion Pintilie'(1918-1945), Vladimir Pintilie (1912-1945), Filip Pоnzari (1912 1945), Petru Plasiciuc (1924-1945), Teodor Plasiciuc (1914-1945), Pavel Prisacari (1922-1945),
Petru Prisacari (1913-1945), Vladimir Prisacari (1915 1945), Vasile Prohmaliuc (1914-1945),
Dumitru Pulbere (1904-1945), Pavel Pulbere E. (1922-1945), Pavel Pulbere N. (1921-1945), Tudor Pulbere (1922-1945), Ion Sоrbu (1907-1945), Petru Sоrbu C. (1916-1945), Petru Sоrbu I.
(1917-1945), Vasile Şuparschi (1922-1944), Vasile Vasciuc (1925-1944), Ion Voloşin (1924-1945), Nicolae Voloşin (1926-1945).
In armata romвnă au căzut pe front din acest sat Roman şi Stefan Bătrоnac, Vasile Brenici, Grigore şi Nicolae Guţu, Vladimir Pulbere, Dumitru şi Gheorghe Sоrbu, Petre Vaşciuc.
Tudor Bătrоnac,
Valentin Rusu,
Tudor Ţopa
Bibliografie
1870-1875 godah. Pereceni naselionnoh mest. Chişinău, 1879.
Nicu Vladimir. Localităţile Moldovei оn documente si cărti vechi. Chişinău, 1991, vol.1.,
Arbore Zamfir. Basarabia оn secolul XIX. Bucureşti, 1898.
Bessarabskii adres-calendari na 1908 god. Chişinău, 1907.
Egunov A.N. Besarabskaia gubernia v
NOTA DE UZ ACTUAL
Cod postal - MD-4629. Tel. primăriei - 0-246-58-238.
