R-nul Rîscani. Prima atestare documentară la 3 iunie
1642 cu denumirea Golăesti.
NOTA STATISTICA . R-nul Camenca. Distanţe: pînă în c-rul
r-nal - 30 km, pînă la st. c. f. Drochia - 53 km, pînă la Chişinău - 196
km. Populaţia - 1.075 de locuitori. Asociaţia agricolă "Filalis" (lider
Nicolae Colin), gospodării ţărăneşti individuale. Biserică, gimnaziu,
cămin cultural, 2 biblioteci, centrul medicului de familie, 3 magazine şi
baruri. Monument al consătenilor căzuţi оn eel de-al Doilea Război
Mondial. Comuna subordonează 2 sate - Gălăşeni şi Mălăieşti cu o populatie totală de 1.818 oameni.
Gălăşenii se află оn
apropierea lacului de
acumulare Costeşti pe
Prut, la poalele unui
hоrtop din valea rоului
Camenca, pe partea
stоngă a şoselei
Rоşcani-Costeşti, оntre
Mălăieşti şi Petruşeni
şi e despărţit de
Dămăşcani printr-un masiv silvic secular.
In jurul satului se conturează 20 de movile
funerare din adоncul istoriei. Oamenii
primitivi, din epoca de piatră, au vоnat
aici animate, culegeau diferite
pomuşoare şi fructe, prindeau peşte.
Siliştea, după cum aflăm din "Uricarul", vol. Ill, Iaşi, 1886 şi "Surete şi izvoade", vol.Ill, Iaşi, 1907, a fost menţionată оn scris abia la 3 iunie 1642 cu denumirea Golăeşti. Această data o repetă şi Vladimir Nicu оn оndreptarul bibliografic оn două volume "Localităţile Moldovei оn documente şi cărţi vechi. Apoi un veac оntreg cronicile voievodale uită de această aşezare. Iar la 8 iulie 1758 domnitorul Moldovei Scarlat Ghica confirmă drepturile fraţilor Ioniţă, Lupul
şi Gavril, asupra unei părţi de ocină оn "Gălăşanii la Ciuhur".
Administraţia militară rusă, cu scopu. de a aduna impozite suplimentare оnregistrează оn 1773 la "Galaşeni ţinutul Iaşi" 15 capi de familii, aflaţi pe moşia pitarului Vasile Musteaţă. Iar la 30 dec. 1794 căpitanul Eftode Mihălache şi Costache Musteaţă din Gălăşeni apar martori оntr-o hotarnică a satului Văratic pe Ciuhur.
оn 1807 cronicarii au fixatоn Gălăşer.: 88 de birnici pe ocina slujerului Gheorgh; Cihureanu, care avea şi un heleşteu cu peşte la rоul Camenca. оn afară de ţărani оn sat mai gospodăreau un mazil, 2 preoţi, un dascăl şi un ţircovnic (para-cliser). Clerul local avea оn grija sa biseri-ca construităоn 1787. Maitоrziu, оn 1815. biserica trecu оn supravegherea bla-gocinului Gheorghe din Cobani. Intr-ur. răvaş din 17 ian.1825 Eremia Ciu-hureanu оl invită оn ospeţie la conacul să: din Gălăşeni pe boierul Ion Boţan din Corestăuţi.
La biseria "Sf. Arhanghel Mihail" dir Gălăşeni, construită din piatră оn 1821 făceau slujbe preoţii Grigore Fală, оn vоrsr;
de 71 de ani, şi S. Pоntea, de 54 de ani. Văduva Casandra Dabija cu cei 5 copii poseda hrisoave domneşti de proprietate din 1793. Cei mai bătrоni oameni din localitate erau Parascovia Cernăuţeanu (83 de ani) şi Dumitru Rusu (86 de ani). In 1849 moştenea moşia Gălăşeni nobilul Mihai Ciuhureanu. Pentru a-şi recupera banii оmprumutaţi lui Gheorghe şi Mihail Dabija оn sumă de 920 rub., el obţine prin judecată de la a"ceştia cоrciuma şi 43 fălci de pămоnt.
Recensămоntul din 1859 a sumat оn Gălăşeni 47 de gospodării, 244 de bărbaţi şi 230 de femei. La o casă reveneau оn medie zece suflete.
Nobilul Ciuhureanu e nevoit să vоndă o parte din moşia sa pentru a оntoarce o datorie mai veche comerciantului Grigore Marazli din Bălţi, afacere care se efectueazв la 16 iunie 1864. Imprumuturi, cumpărări, vоnzări, procese de judecată - erau atribute obişnuite ale
vieţii săteşti din sec. XIX.
Gălăşenii din plasa Glodeni оn 1870 numărau 68 de curţi, iarоn următorii cinci ani mai adaugă 5 case. Ţăranii оşi măcinau cerealele la cele 2 mori de vоnt. 70 de bărbaţi оn 1876 au fost scoşi să facă muncă de corvoadă la construcţia drumului Bălţi-Hotin, lăsaţi să doarmă pe noapte оn colibe sau căruţe cu fоn.
In 1897 Gălăşenii au intrat оn condica localităţilor basarabene care depăşeau 500 de oameni. Satul avea atunci 602 locuitori, dintre care 580 - de religie ortodoxă.
Zamfir Arbore оn 1904 dă aşezării următoarea caracteristică: "Gălăşeni, sat оn jud.Bălţi, aşezatоn capul văii Gălăşeni, spre sud de satul Mălăieşti. Face parte din volostea Glodeni. Are 87 case, cu o populate de 943 suflete ţărani romвni; o biserică, cu hramul "Sf. Mihail"; şcoală rusească cu o clasă. Proprietarii moşiei sunt: d-nul Marazli, care posedă 1.893
desetine şi d-nul Dabija, 183 desetine. Ţăranii au pămоnt de оmproprietărire 580 desetine". Peste 6 ani statistica fixează aici 148 de gospodării. оn 1912 moşiereasa Anastasia Leonard, nobilă, stăpоnea оn Gălăşeni 2.093 desetine de pămоnt, pe care urma să-1 piardă оn timpul reformei agrare basarabene din 1918-1922, promovată insistent de Sfatul Ţării.
Nicolae Schiţco ,Ion Scutelniciuc
Bоbоiografie
Arborc Zamfir. Basarabia оn secolul rabia sub ruşi. Chişinău, 1929.
XIX. Bucureşti, 1898. Chibănescu Gh. Surete şi izvoade.
Constantinescu-Iaşi P. Circulaţia Vol.III. Iaşi, 1907.
NOTA DE UZ ACTUAL
Cod postal - MD-5620.
Tel primăriei - 0-256-46-236.
