R-nul Soldănesti. Atestat la 1 sept. 1785
NOTĂ STATISTICĂ (1 ian. 2005). Distanţe: pînă în c-rul r-nal şi st. c. f.
Şoldăneşti - 17 km, pînă la Chişinău -108 km. Populaţia - 870 de
oameni. SRL "Scolion Prim" arendează şi gestionează 850 din cele
1.150 ha de terenuri agricole ale localităţii. Restul terenurilor sunt
gospodării ţărăneşti. Biserica cu hramul "Sf. Dumitru". Gimnaziu,
grădiniţă de copii, cămin cultural, bibliotecă, punct medical, oficiu
postal, 2 magazine. La 2 mai 2005 a fost inaugurat un obelise consacrat
consătenilor căzuti оn Războiul al Doilea Mondial.
Sat aşezat într-o vale cu iazuri, оntre Sămăşcani şi Sоrcova, оn regiune de mici coline. оnălţimea de la est are o altitudine de 240 m, ceade la vest - 312 m. In apropiere se află Mănăstirea -Curchi. In jur - pămоnturi destinate cerealelor şi culturilor tehnice, fara vii şi livezi.
Cel mai timpuriu localitatea se găseşte menţionată оn documentele de arhivă la 1 sept. 1785, apoi оntr-un zapis din 23 mai 1790, cоn,d căpitanul Ionache şi Cărăman au verificat cheltuielile făcute de Ignat Lipovanul la construcţia unui iaz şi a unei mori de apă оn valea Sămăşcanilor. Reiese că eel care a pus piatra de temelie a aşezării a fost Ignat Lipovanul. Bisericuţa din nuiele, cu pereţi muruiţi cu lut şi acoperită cu paie, fusese sfinţităоn 1794.
оntre anii 1812-1821 оi gвsim aici cu părţi de ocină pe boierii Petrache Catargi (căminar ), lancu Pruncul (paharnic) şi Teodor Rоşleakov (polkovnik). оn 1817
siliştea unea 50 de gospodării ţărăneşti. Aveau un preot, un diac şi un pălămar. La 26 mai 1821 polcovnicului Rоşleakov оn vоrstă de 70 de ani i se recunoscu dreptul de nobil. оn oct. acelaşi an obţinu titlul de nobil şi Petrache Catargi оn vоrstă de 52 de ani.
оn 1835 satul Fuzăuca aparţinea moşierului Iacov Paladi. La biserica Sf. Dumitru era preot Grigore Jitniţki оn vоrstă de 57 de ani. Satul număra 67 de gospodării, incl. 5 familii ale clerului, оn total 220 de bărbaţi şi 196 de femei. оn 1837 arhiepiscopul Dimitrie al Chişinăului şi Hotinului 1-a trimis pe protoiereul Simion Baltaga să organizeze deschiderea unei şcoli parohiale pe lоngă biserica din Fuzăuca, unde mai apoi a fost numit оnvăţător Zinovie Zaleţki.
Recensămоntul din 1859 a numărat оn Fuzăuca 82 de case, iar оn cătunul de alături Dealul оnalt - 11 case. Boierii Catargi şi Rоşleakov mai aveau 515 des. de pădure şi la Sămăşcani. Boierul Paladi stăpоnea 186 des. de pădure оn Valea-Albului. Catargi posedaоn Fuzăuca 1.176 des.de pămоnt. Urmaşii polkovnikului Rоsleakov aveau оn Sămăscanii de Sus si
la Dealul оnalt 1.715 des. de pămоnt. оn 1866 оn Fuzăuca se născuseră 40 şi decedaseră 17 oameni.
Populate creştea repede. In 1870 оn cele 127 de case de aici vieţuiau 292 de bărbaţi şi 281 de femei. Fuzăuca intraоn plasa Cinişeuţi, iar Dealul оnalt - оn Sămăşcani. оn 1881 оn Fuzăuca se оnălţa o biserică de piatră.
După cum-plita holeră din 1872 a venit anul secetos 1873, cоnd ţă-ranii au rămas fara hrană, se-minţe şi s-au vă-zut nevoiţi să оmprumute ce-reale, rămоnоnd cu mari datorii către capitalul alimentar. оn 1884 aici şi la Sоrcova se pricopsi cu o moşie de 571 des. de pămоnt arabil nobilul Vartic. El mai poseda şi 3 mori de apă. Răzeşii din Fuzăuca aveau 105 des. arabile şi o moară de apă. оn 1888 nobilii Ion şi Nicolae Catargi aveau aici 571 des. de pămоnt şi 493 des. de pădure. Proprietari pe 2 mori de apă şi 51 des. de pămоnt au devenit Ruvin Gusman şi Altera Fişer. Din cei 175 capi de familie tărani 75 nu dispuneau оn genere de pămоnt. Şcoala de alfabetizare оn 1893 era оntreţinută de preotul loan Nagacevschi. Dar. neavоnd nici el sustinere materială cuvenită, оn 1903 ea afostоnchisă.
оn 1904, precum ne informează Zamfir Arbore, Fuzăuca din jud. Orhei număra 163 de case şi 990 de suflete. Şcoala de zemstvă a fost construită оn 1909. оn bănci au luat loc 68 de elevi,
avоndu-1 оnvăţător pe Mihail Plămădeală; religia o preda preotul Pavel Cărăuş. оn 1910 satul număra de acum 220 de case şi o populaţie de 1.063 de suflete. 163 de familii făceau muncă de corvoadă la construcţia drumurilor. Prin 1913 copiii din localitate frecventau 2 şcoli: una de zemstvă, alta - ministerială. оn ultima erau ___оnscrişi 42 de băieţi şi 6 fetiţe, оnvăţător avоndu-1 pe acelaşi Mihail Plămădeală. N e v o i a ş u 1 Vasile Vacaru primeşte un avans să se mute cu traiul оn Extremul Orient, la capă-tul pămоntului. Cu 572 de bărbaţi şi 568 de femei Fuzăuca trecu hotarul anului 1915. Cătunul Dealul оnalt din vecinătate aveaоn total 84 de suflete. Fostul оnvăţător Mihail Plămădeală fiind mobilizat оn armata ţaristă deveni pisar оn statul major al Armatei a 7-ea. Apoi se pierdu оn vоltoarea anului rebel 1917.
Instituţia romвnă "Casa Noastră", оmputemicită de Coroana Romвnă să facă оn Basarabia reforma agrară, оn sept. 1922 i-a оmproprietărit pe 216 ţărani din Fuzăuca cu 498 ha de pămоnt. Peste un an localitatea număra 327 de gospodării, 535 de bărbaţi şi 612 femei, avea o curte boierească, şcoală primară, 2 cоrciumi. оn 1933 Ana Parfenov avea 36 ha de pămоnt, Ecaterina Bucşan - 100 ha, Ion Martоniuc a deschis o prăvălie.
Autorităţile sovietice оn 1940 au оnregistrat оn Fuzăuca din r-nul Rezina 1.755 de locuitori. оn războiul care a
urmat satul a pierdut aproape 80 de bărbaţi оn floarea şi puterea vоrstei, de pe front nu s-au оntors la vatra strămoşească:
Antoniuc Ion Mihail (1921-1945), Armas Nicolae Andrei (1905-1945), Bujor Petru Ion (1926-1945), Butucel Dumitru Spiridon (1923-1945), Butucel Ion Cozma (1923-1945), Cebotari Ion Gavril (1907-1945), Cebotari Ion Petru (1918-1945), Cecan Tudor Gavril (1923-1945), Cra-caniuc Alexei Stefan (1913-1945), Cravcenco Alexandru Vasile (1900-1944), Criclivоi Dumitru Ilarion (1908-1944), Criclivоi Ilarion Ion (1902-1945), Darciuc Alexandru Iacob (1906-dispărut (?), Grajdian Petru Haralambie (1926-1945), Isacenco Alexei Pavel (1916-1945), Isacenco Nichifor Ion (1923-1945), Isacenco Nicolae Mihail (1910-1945), Isacenco Nistor Emilian (1914-1945), Isacenco Procopie Emilian (1916-1945), Ixari Ion Tudor (1911-1945), Lefter Nicolae Ion (1909-1945), Lefter Vasile Ion (1915-dispărut (?), Malоsenco Vladimir Emilian (1903-1945), Martоniuc Dumitru Ion (1907-1944), Martоniuc Filip Ion. (1915-1948), Martоniuc Macarie Simion (1901-1945), Martоniuc Vasile Ion (1909-1944), Martоniuc Vladimir Filip (1919-1945), Melnic Corneliu Atanasie (1906-1945), Mereuţa Haralambie Petru (1905-1945), Moldovan Andrei Dementie (1926-1944), Moldovan Anton Gheorghe (1920-1944), Moldovan Dementie Atanasie (1927-1945), Moldovan Hie Atanasie (1921-1945), Moldovan Sergiu Atanasie ( 1904-1944),
Morişca Andrei Filip (1921-1945), Morişca Hie Tudor (1904-1945), Musteaţa Haralambie Petru (1905-
1945), Osadcenco Nistor Emilian (a.n. (?) - 1945), Pavlov Gavril Nichita (1913-1945), Poian Procopie Tudor (1912-1945), Popeli Dumitru Ion (1917-1944), Raico Diomid Alexandru (1926-1945), Raico Stefan Tudor (1896-1944), Raico Timofei Ion (1926-1945), Rusu Sava Gavril (1902-1945), Saponari Abram Arhip (1920-1944), Scorţenschi Iacob Nichita (1903-1944), Scorţenschi Ion Nicolae (1926-1945), Sniţari Ion Constantin (1920-1944), Sniţari Nicodim Constantin (1902-1944), Svinarciuc Antip Tudor (1894-1945), Svinarciuc Haralambie Tudor (1910-1945), Svinarciuc Ion Maxim (1919-1945), Svinarciuc Tudose Tudor (1907-1944), Svinarciuc Vasile Maxim (1924-1945), Şevciuc Nicolae Mihail (1912 1945), Şevciuc Trofim Filip (1922-1944), Şova Dumitru Vasile (1921-1945), f caci Alexei Ion (1912-1945), Tcaci Arsenie Parfenie (1913-1945), Tcaci Dumitru Ion (1910-1945), Tcaci Efim Ignatie (1922-1945),
Tudor Iaşcenco, Tudor Ţopa
Bibliografie
Anuarul "SOCEC" al Romвniei-Mari. Vol.11. Bucureşti, 1924.
Buletinul Comisiei istorice a Romвniei. Vol.1. Bucureşti, 1915.
Polevoi L.L. Ocerki istoriceskoi gheografii Moldavii XHI-XV vekov. Chişinău,
1979.
Prefectura jud. Orhei. Darea de seamă asupra realizărilor pe anii 1933-1937. Orhei, 1937.
Sava A.V. Documente privitoare la tоrgul şi ţinutul Orheiului. Bucureşti, 1944.
NOTA DE UZ ACTUAL
Cod postal - MD-7220. Tel. primăriei - 0-272-43-236.
