R-nul Glodeni. Atestat la 18 aprilie 1581 cu denumirea Babicani sau Fundoaia.
NOTĂ STATISTICĂ . R. Răuţel. Distanţe: pînă la c-rul r-nal -
20 km, pînă la st. c. f. Răuţel - 8 km, pоnă la Chişinău -145 km.
Gospodării -1.439. Populaţia - 3.519 locuitori, dintre care apţi de muncă
2.190, pensionari - 700. Fondul locativ - 72.196 mp. Case cu gaz lichefiat
- 984. Fоntоni - 300. Moşia satului - 3.527 ha, dintre care pămоnturi
arabile -1.990 ha, livezi - 95 ha, pădure - 206 ha. Asociaţia agricolă
"Fermierul", 2 SRL şi 9 оntreprinderi individuate. 2 biserici (una
construcţie). Liceu, casă de cultură, 2 biblioteci, centru de sănătate,
farmacie, o grădiniţă de copii, oficiu postal. Baie, 9 magazine şi baruri,
2 stadioane. Monument al consătenilor căzuţi оn eel de-al Doilea Război
Mondial.
Localitate mare şi frumoasă la izvoarele rоuşorului Răuţel, afluent pe dreapta al Răutului, la 16 km vest de or. Bălţi, оn apropiere de Sturzeşti. De la Fundurii Vechi şi pоnă la gara Răuţel se astern pe vale, unul după altul, 6 iazuri pitoreşti bogate оn peşte. Dealul spre Sturzeşti se ridică la оnălţimea de 220 m, eel spre Limbenii Noi are altitudinea de 217 m. Lоngă sat s-a păstrat din vremuri străvechi un masiv mic de pădure.
La Fundurii Vechi a fost descoperită o vatră de sat din epoca neoliticului tim-puriu. Materialele colectate mărturisesc că această silişte a fiinţat pe la sfоrşitul mileniului V о. Hr., are o vechime de peste 60 de secole. Locuitorii silistei erau
sedentari, practicau agricultura şi creşteau vite, modelau vase de argilă оnfrumuseţоndu-le cu ornamente pictate. Pe vatra acestui sat au fost găsite fragmente de lut ars şi diferite obiecte casnice din epoca pietrei şi aramei. Pe moşia satului se оnalţă 8 movile funerare, dovadă că pe aceste locuri au staţionat, veniţi după pradă de război, cete de nomazi din stepele asiatice. Lоngă Fundurii Vechi, pe locul numit Zamca, оn perioada medievală a existat şi o cetăţuie de pămоnt.
Dar actuala aşezare a fost pentru prima data menţionată оn scris la 18 aprilie 1581 оntr-o carte domnească de pe timpul voievodului Iancu Sasul, fiul lui Petru Rareş. [Documente privind Istoria Romвniei. VeaculXVI. A. Moldova, vol. III. Bucureşti, 1951).
E greu să te dumereşti оn averea arhivelor cоnd descoperi că оn Moldova
feodală 15 sate purtau cam aceiaşi denumire - Fundurile, Fundul, Fundeni, Fundoaia. Abia recensămоntul de la sfоrşitul sec. XIX face definitiv lumină оn această chestiune. In 1897 satul Funduri din jud. Bălţi intra оn condica aşezărilor basarabene care depăşeau 500 de locuitori, la sf. sec. XIX aici trăiau 1.296 de oameni (663 de bărbaţi şi 633 de femei), оntre care 1.252 erau moldoveni de religie ortodoxă.
Iar renumitul istoric şi scriitor Zamfir Arbore оn Dicţionarul geografic al Basa-rabiei, Bucureşti, 1904 consemnează:
"Funduri, sat оn jud. Bălţi, aşezat оn valea Răutului. Fac parte din volostea Slobozia-Bălţi. Are 167 case cu o populaţie de 1.058 suflete. Ţăranii posedă pămоnt de оmproprietărire 1.587 desetine. Grecul Mavrocordat a cumpărat de la boierul romвn C. Leonard o proprietate de 2.514 desetine. Sunt vii şi livezi cu pomi".
Au urmat apoi nenumвrate epidemii, ani neroditori, rebeliuni, schimb de hotare şi regimuri, dar satul continua să crească, să prospere оn ciuda tuturor vitregiilor.
оn 1933 şcoala primară din s. Funduri era frecventată de 193 de elevi, instruiţi de pedagogii Vasile şi Nicolae Dimitriu, Maria Munteanu şi Ion Rоbac.
Fraţii Dimitriu, fiii lui Nicolae Dimitriu, primul director al şcolii din sat, оn 1941 au fost оnvinuiţi de "nationalism" şi deportaţi, cu familiile lor dincolo de Ural. Feciorul lui Nicolae, Victor Dimitriu, a făcut studii la Şcaala Agricolă din Cucuruzeni оmpreună cu Grigore Kotovschi. In tren оşi luase cu sine albumul cu fotografii. Santinela, văzоndu-1 pe Victor fotografiat alături de Kotovschi, a raportat comandantului eşalonului. La următoarea gară Victor, părinţii şi frăţiorul său au fost descărcaţi оn stepa kazahă. Victor Dimitriu vizitase satul de baştină abiaоn 1973, venit din reg. Akmolinsk.
In acea perioadă văzu lumina tiparului o voluminoasă culegere bisericească, prefăţată de episcopul Visarion Puiu, din care aflăm că cele 146 de parohii din jud. Bălţi erau оmpărţite оn 4 cercuri. Şi la cercul 1 culegem textul: "Funduri, biserica cu hramul Sf. Treime, zidită оn 1883 din lemn cu 515 gospodari romвni; sat alăturat: Funduri Noi cu 272 gospodari, este casă pentru preot. Paroh Anatolie Moliavin, născut la 19 aprilie 1890, absolvent al Seminarului Teologic, оn serviciu de la 1914. Cоntăreţ loan Coţoaga, absolvent al Şcolii de cоntăreţi de la Mănăstirea Dobruşa, оn serviciu de la 1929". оn 1930 preotul Anatolie făcea slujbă aici de acum timp de 16 ani.
оn ajunul războiului au mai fost strămutaţi (fara nici un motiv probat legal) оn reg. Tomsk fostul primar Constantin Buzdugan cu soţia , feciorul şi 2 nice; Stefan Goronciuc; Chiril Grigor cu soţia, 3 fiice şi 2 feciori; Maria Odagiu cu fiica şi feciorul; fostul primar Samson Odagiu; Vladimir (Loghin) Tоltu cu sotia, 5 fiice si 3
feciori; fostul primar David Vizitiu cu soţia, 2 fiice şi 2 feciori - оn total 35 de persoane. Fostul primar Ion Odagiu, bunelul frumoasei familii de profesori Ion şi Cleopatra Mărgineanu, оn anii războiului, ajutat de preotul Anatol, i-a botezat pe toţi ţiganii din sat şi astfel i-a salvat de la evacuarea lor forţată dincolo de rоul Bug.
Apoi se năpustiră vitrejurile de foe ale războiului din 1941-1945, de pe cоmpul > de luptă n-au revenit la casele lor:
Gheorghe Alexandrov (1902-
Andrei Clipi (1923-1945), Tudor Condruc (1914-1945), Alexandru Cunichevici (1920-1945), Pavel Cupcinco (?-1945), Afanasie Dolineanschi (1912-1945), Stepan Dolineanschi (1922-1945), Grigore Gоlcă (?-1944), Vasile Gоlcă (1913-1945), Sergiu Levco (1914-1945), Simion Lupuşor (1920-1945), Petru Magdei (7-1945), Haralampie Margineanu (1925-1945), Pavel Medinschi (1900-1945), Ion Nagavciuc (1901-1945), Pavel
1945), Demian Alexeiciuc (1924-1945), Haralampie Babii (1920-1945), Ion Babii (1917-1945), Anton Babinschi (1920-1945), Afanasie Botnari (1923-1945), Anton Botnari (1909-1945), Ion Botnari (1923-1945), Vladimir Botnari (1922-1945), Anton Braga (1920-1944), Filip Cebotari (1903-1945), lacob Cercenco (1912-1945), Ion Cernileanu (?-1945),
Niculiţa (7-1945), Dumitru Obreja (1908-1945), Haralampie Odagiu (1923-1945), Vladimir Odagiu (1923-1945), Vasile Odagiu (1908-1945), Vasile Paladiciuc (1913-1945), Ion Paladciuc (1913-1941), Alexandru Polovei (1909-1945), Alexandru Polovei (7-1945), Haralampie Rotaru (7-1945), Afanasie Scripcaru (1923-1945), Mihail Şarovschi (7-1945), Vasile
Afanasie Drăgan, Anton 3 Drăgan, Efrosinia
Drăgan, Elena Drăgan, II Eugen Drăgan, Lazăr 2 Drăgan, Maria Drăgan, II Timofei Drăgan, Anton SI Dudnic, Fiodor Dudnic, Mihail Dudnic, Natalia
I Dudnic, Anton Gheor-fj ghieş, Maria Gheorghieş, lj Samson Gheorghieş, Stefan Gоnga, Varvara Gоnga, Grigore Gnatiuc, Zinovia Gnatiuc, Maria Grigor, Nicolae Grigor, Varvara Grigor, Ana Ilco, Ana Ilco, Ana V. Ilco, Anastasia Ilco, Elena Ilco, Nicolae Ilco, Nicolae Ilco, Olga Ilco, Simion Ilco, Agafia Mărgineanu, Ion Mărgineanu, Maria Mărgineanu, Milea Mărgineanu, Simion Mărgineanu, Simion E. Mărgineanu, Luca Magdei, Natalia Magdei, Petru Magdei, Varvara Magdei, Ana H. Odagiu, Ana N. Odagiu, Ana V. Odagiu cu fiica Lidia şi fiul Vanea, Eudochia Odagiu, Elizaveta Odagiu, Damian Odagiu, Ion Odagiu, Maria
Tighineanu (1916-1944), Nicolae Tonatii (7-1945), Nicolae Ursachi (1925-1945), Ion Vorosilov (?-1945).
46 de participanţi la război s-au stins din viaţă оn zile paşnice, sugrumaţi de răni şi dureri chinuitoare.
Dar cu aceasta nu s-a terminat
calvarul. După foametea teribilă din
1946-1947 au venit noi deportвri, mai
masive. In noaptea spre 6 iulie 1949 din
Fundurii Vechi au fost ridicate şi duse оn
reg. Kurgan 100 de persoane:
Alexandru Botnaru,
Alexandra Botnaru,
Tatiana Botnaru, Maria
Burlacu, Natalia
Burlacu, Tihon Burlacu,
Agafia Buzut,
Nicolae si Victor Mărgineanu, toţi superioare.
Haralampie Cărbune, Ana Cernelean, Simion Cernelean, Vasilisa Cernelean, Anastasia Ciobanu, FeodosieLM Ciobanu, Alexandra I Cuşnir, Ana Cuşnir, I Gavril Cuşnir, Gheorghe Cuşnir, Vasile Cuşnir, Victor Cuşnir, Agafia Drăgan, Ana Drăgan,
Ion Hоncu ,Tudor Ţopa
Bibliografie
Anuarul Institutului de istorie si arheolo-gie "A. D. Xenopol", Iaşi, 1981, vol. XVIII.
Anuarul Eparhiei Chişinăului si Hotinului. Chişinău, 1922.
Ghibănescu Gh. Surete si izvoade. Vol. IX. Iasi, 1914.
Moldova оn epoca feodalismului. Chişinău, 1975, vol.VII, partea I.
Otciotо, dokladо, smetо, raskladki Beliţkoi uezdnoi zemskoi upravо 1893 goda. Chişinău, 1894.
NOTA DE UZ ACTUAL
Cod postal - MD-4923. Tel. primăriei — 0-249-73-236.
