R-nul Hîncesti. Prima atestare la 2 iulie 1632
NOTA STATISTIC A (2005). R.Galbena. Distanţele: pînă la c-rul r-nal -10 km, pînă la st. c. f. şi or. Chişinău - 30 km. Gospodării -1.020. Populaţia -
2.870 de locuitori. Suprafaţa moşiei - 3.144 ha, pădurea ocolului silvic -1.192 ha. Loturile de pe lоngă case - 322 ha, teren arabil - 440 ha, vii - 460 ha, livezi -128 ha. Fabrică de vin, SRL "Igodica", "Plamis-Agro", "Petchi-Agro", 1.035 de cotaşi. 108 fоntоni. Biserică, şcoală medie de cultură gener-ală, casă de cultură, 2 biblioteci, punct medical, oficiu postal, filială a Băncii de economii, grădiniţă de copii, 7 magazine şi baruri. Monument оnălţat оn memoria consătenilor căzuti оn eel de-al Doilea Război Mondial.
De partea dreaptă a
automagistralei
Chişinău-Hоnceşti, оn
valea rоuşorului
Galbena, vieţuieşteоn
linişte şi pace satul
pitoresc Fundul
Galbenei. Aşezarea e
оnconjurată de vii,
livezi şi păduri
seculare. Dealul spre Bardar urcă la
altitudinea de 277 m, eel spre rоul Cogоlnic
are o оnălţime de 226 m, nu-i mai jos nici
piscul de la hotarul cu moşia satului Buţeni
- 286 m. La răspоntia şoselelor se aşterne
un mare iaz. Meleag bogat оn cоntece şi
legende, cu sărbători spectaculoase,
moştenite din străbuni. Vatra veche a
satului se află оn mahalaua Cоrna, mai sus
de cimitir. O mare mahala poartă numele
Surda, alta - Satul Nou.
Arheologii au dezvelit оn Fundul Galbenei urmele unei vetre umane cu o vechime de 60 de secole. "Tot aici a fost
identificată vatra unui sat оntemeiat cu circa 2.700 de ani оn urmă, din epoca timpurie a fierului (sec.VIII-VIо.Hr.). Aici au mai fost identificate şi 2 vetre de sate оntemeiate după cucerirea Daciei de legiunile Imperiului Roman оn anul 106. Aceste sate s-au menţinut pоnă оn anul 376, cоnd au fost devastate şi incendiate оn urma invaziei hunilor. Pe vetrele satelor antice au fost at estate urme de case arse, adică s-au găsit grămezi de lut ars cu amprente de nuiele, dar şi diferite ©biecte casnice din perioada romană (sec.II-IV)" (Ion Hоncu. Vetre strămoşeşti din Republica Moldova).
Siliştea de la poalele hоrtopului, la izvoarele Galbenei a fost menţionată оn scris la 2 iulie 1632 оntr-un hrisov, inclus оn " Catalogul documentelor moldoveneşti din arhiva istorică centrală a statuiui" (Vol.11, Bucureşti,1959). Dintr-o altă carte domnească, semnată de voievodul Constantin Duca la 11 febr.1703 şi păstrată оn volumul V din aceeaşi colecţie
de documente vechi, aflăm că lui "nenea Costin i se оntăreşte ocina din Galbăna ţinutul Lăpuşna".
оn 1803 siliştea număra 39 de răzeşi-birnici preocupaţi cu plugăritul şi fabricarea cherestelei. Bisericuţa de lemn fusese construită оn 1793. Intre anii 1812-1821 boierul Toader Carp stăpоnea o parte din moşia satului, o altă parte aparţinea răzeşilor. Preotul Vasile Hariton la 1 noiem.1815, stropind cu agheazmă casele poporanilor, refuză să intre оn ograda lui Lare Jechiu sub motiv că acesta "tinea оn gazdă un jidov". In 1819 meşterul Chirică a construit o biserică nouă de lemn pe locul celei vechi. Hramul satului era dedicat Sf. loan Gură de Aur. Pe atunci la biserică оşi făceau datoria un preot, un diac şi un paracliser. Biserica nouă, cea de piatră, a fost zidită оn 1903.
Boierul Toader Carp şi răzeşii de aici aveau 64 de gospodării, posedau livezi şi 26 de vii, 400 fălci de arătură, 300 fălci de fоnaţuri şi 700 fălci de pădure. In 1820
răzeşii, avоnd 286 stiubeie de albine, au comercializat 28 puduri de miere. Se mоndreau cu prisăcile lor Gherasim Bade, Toma Stratu, Nicolae Moroiu, Iftode Erhan, Marin Soltan.
In preajma lui 1835 Fundul Galbenei devenise sat răzeşesc impunător, numărоnd 119 capi de familii şi 2 burlaci. Aici se pricopsi cu o parte din moşia satului porucikul (locotenentul) din armata ţaristă Ivan Naco-Burda. Mazilii Grigore şi Stefan Stratu adunaseră оn promoroaca pletelor lor cоte 82 de ani, iar Constantin Zaharia depăşise 92 de ani. Peste un an porucikul Ivan Naco-Burda se cunună cu loana Ciorbă оn vărstă de 34 de ani, avоnd оn supuşenie 5 familii de ţigani şerbi. Intre anii 1836-1850 28 de familii din acest sat de codru s-au strămutat оn Bugeac, la Carabetovca din lunca Cogоlnicului cu imense pămоnturi rămase pоrloagă după alungarea tătarilor din sudul Basarabiei.
Recensămоntul din 1859 aоnregistrat оn Fundul Galbenei 197 de case cu 390 de bărbati si 336 de femei, o biserică
ortodoxă. Moşierul Naco-Burdaоn 1865 stăpоnea aici 2.609 des de pămînt.
оn 1870, conform datelor fixate de statisticianul basarabean Alexandr Egunov, оn Fundul Galbenei din plasa Hоnceşti trăiauоn 204 case 444 de bărbaţi si 505 femei. Epidemiile de holeră, variola, malarie оn următorii ani au bătut cu cruzime оn populatie şi оn 1875 numărul gospodăriilor s-au redus pоnă la 177.
Moşia satului оn 1881 cuprindea 2.037 des. de pămоnt, incl. 669 de pădure. Pe ruinele averii lui Naco-Burda a crescut o cohortă оntreagă de boiernaşi. Maria Ostroverhov, soţie de maior, poseda 257 des. de pămоnt, Ana Rusanov, soţia unui rotmistru - 373 de des., iar dvoreanca Ţezaria Dolivo-Dobrovolsky procură 362 des. Cоte 170 des. aveau оn proprietatea lor Sofia Ievreinov şi Ivan Rusanov. Anastasia Jonir din Costeşti puse stăpоnire aici pe 137
Nu dispunem de date cоnd a fost fondată şcoala de alfabetizare din acest sat, ştim cu precizie căоn 1897 la şcoala laică de aici instruiau elevii оnvăţătoarea Vera Frunză şi preotul Andronic Siminel. Mai ştim că оn acest an satul număra 1.104 locuitori, dintre care 1.090 erau creştini ortodocşi. La 15 ian.1900 atоt оnvăţătoarea Vera Frunză, cоt şi preotul Andronic Siminel au fost decoraţi cu Gramote de laudă. Şcoala se afla оn casa preotului. Apoi ţăranii au adunat bani şi оn sept. 1903 i-au cumpărat preotului Andronic o altă casă cu livadă, lărgind sălile de clasă. Căci creştea numărul copiilor dornici de carte.
Alexandru Ganenco, Tudor Ţopa
Bibliografie
Buletinul Institutului de cercetări sociale al Romвniei. Regionala Chişinău. Chisinău, 1938, tomul II.
Comisiunea documentelor istorice. Sectia
din Basarabia. Chişinău, 1924.
Documenta Romaniae Historica. A. Moldova. Bucureşti, 1971, vol. XXI.
Uricarul. Iasi, 1886. vol. VIII.
NOTA DE UZ ACTUAL
Cod postal - MD - 3428.Tel. primăriei — 0-234-75-236.
