R-nul Ocnita. Oras. întemeiat în 1925
NOTĂ STATISTICĂ (1 sept. 2005). Distanţe: pînă în c-rul r-nal şi st.
c. f. Ocniţa -11 km, pоnă la Chişinău - 243 km. Populaţia -1.659 de
locuitori (bărbaţi - 771, femei - 888). Fondul locativ - 38.814 mp. Tere-
k nuri agricole - 320 ha. Fоntоni -25, iazuri -3. Apeduct. Centra de sănătate
cu 6 specialişti de profil, farmacie. Gimnaziu, casă de cultură, 2 biblioteci magazine şi baruri
Orăşel nou pe linia căii ferate Ocnita - Otaci, la 11 km sud-est de c-rul r-nal, оn regiune deluroasă din preaj-ma Nistrului.
Revista de istorie şi cultură "Destin Ro-mвnesc"ţnr. 1.2002) constată că localitatea ar fi apărut cu primele ei case pe la 1925, deşi a crescut lоngă gara Gоrbova odată cu desfăşurarea construcţiei fabricii de zahăr оn 1970.
Zahărul, precum se ştie, a fost obţinut pentru prima data оn India din trestia de zahăr. Producţia din sfeclă-de-zahăr a fost obţinută оn 1802 оn Germania şi Rusia. Prima fabrică de zahăr a fost construită оn Rusia оn 1719.- URSS avea оn ajunul războiului 211 asemenea fabrici. La noi primele fabrici de zahăr au apărut la Bălţi şi Rоbnita.
După Războiul al Doilea Mondial industria de zahăr оn Moldova capătă o amplă dezvoltare. S-au lărgit vădit plantaţiile, au fost construite fabricile de zahăr din Ghindeşti (1956), Drochia şi Donduşeni (1957), Făleşti (1960), Brătuşeni (1962, azi Cupcini), Alexandreni (1964, azi Biruinta), Hоrbova (1970, azi or.Frunză), după care au
urmat construcţiile f-cilor din Glodeni şi Briceni, ultima fiind demontată şi devastată.
Referitor la producţia zahărului Moldova ceda оn URSS numai Federaţiei Ruse şi Ucrainei. Combinatul din or.Frunză era unul din cele mai mari оn republică, el avea o capacitate de prelucrare zilnică a 40 mii centnere de sfeclă.
Cu apariţia fabricii de zahăr оn orăşel s-au construit blocuri de locuit cu multe etaje, un apeduct, ateliere pentru prestarea serviciilor către populaţie, o cantină, oficiu postal, şcoală medie, casă de cultură, bibliotecă, spital cu farmacie, o librărie, grădiniţă de copii, cоteva magazine cu măfuri industriale şi alimentare.
La sf. sec. XX оnsă fabrica s-a pomenit оntr-o situaţie de criză economică, mulţi muncitori rămaşi şomeri pleacă să-şi cоştige bucăţica de pоine peste hotare. Actualmente, transformată din оntreprindere de stat оn societate pe acţiuni pe bază de capital strain, gigantul industriei noastre de zahăr оşi ia iarăşi avоnt.
Oraşul face parte din categoria toponimelor create оn anii Puterii Sovietice, adică poartă numele
comandantului de oşti Mihail V. Frunze (1885-1925), activist de vază al fostului partid rusesc al bolşevicilor şi al fostului stat sovietic. Tatăl său, Vasile, s-a născut оn Transnistria, оn s. Zaharovca din fostul judeţ Tiraspol. La fel e legat de acest nume şi toponimul Frunzovca, sat din raionul Camenca.
Oraşul, оnsă, degradează şi nimeni nu se оngrijorează de starea de lucruri. Acum оn genere dacă am putea număra оn oraş
la o mie de locuitori. Foarte mulţi pleacă după cоştigul necesarului de viaţă peste hotare -оn Rusia, Ucraina, Italia, Grecia, Turcia etc. оn 2004 s-au născut aid numai 5 copii. Biserica se află оn magazinul universal, grădiniţa e cu geamurile sparte şi uşile dărоmate, casa de cultură e năpădită de paragină: Primăria оnchiriază nişte оncăperi оngheţate ale blocului administrativ al fabricii de zahăr.
Valentin Rusu
Bibliografie
Eremia A. I. Graiul pămоntului. Chişinău, 1981.
Matei C. G., Proca V. E. Gheografia naselenia Moldavskoi SSR i demograficeskie
proţessо. Chişinău, 1985.
Monitorul oficial al Republicii Moldova nr.l6(901)din29ian.2002.
NOT A DE UZ ACTUAL
Cod postal - MD - 7108. Tel. primăriei - 0-271-24-514.
