UAT din stînga Nistrului. Atestat în 1925
NOTĂ STATISTICĂ (2004). Distanţe: pînă la c-rul r-nal Slobozia - 25 km, pînă la st. c. f. Novosaviţkaia (Ucraina) - 2 km, pînă laTiraspol - 27
km, pînă la Chişinău -115 km. Populaţia -1.300 de oameni. Şcoală medie, cămin cultural, ambulatoriu, farmacie, oficiu postal, grădiniţă de
copu, magazine.
Cîteva sate mici din
partea de est a r-nului
Slobozia s^au lipit
parcă de frontiera de
stat cu Ucraina -
Nicolscoe, Andria-
: şovca Nouă. Andria-
şovca Veche, Frunză
(pe hărţile din Trans
nistria e notat Frunze) şi Prioziornoe. Pоnă
la frontieră, care e ceva mai spre răsărit,
Frunză nu are nici un kilometru. La 2-3
km mai la vest trece calea ferată Chişinău-
Odesa, dar halta e mai departe. Cu satele
enumerate, toate nu prea mari ca şi
acesta, plus Constantinovca vieţuieşteоn
buna vecinătate. Aceeaşi climă
continental-temperată, care
caracterizează toată -republica, numai că aici e mai fierbinte. Izoterma lunii iulie a atins chiar +39 grade. Uneori temperaturile negative cad foarte brusc, izoterma lunii ianuarie оnregistrоnd chiar 30 grade de frig, dar оn genere iernile sоnt foarte blоnde. Din cauza ternperaturilor ridicate şi cantităţilor scăzute de precipitaţii atmosferice, verile adesea sоnt deosebit de secetoase. Prin lanurile de grоu se mai оntоlneşte potоrnichea cenuşie. Majoritatea locuitorilor sоnt moldoveni, apoi urmează
ucrainenii şi ruşii.
Lоngă satul Frunză s-au păstrat 20 de movile de pămоnt, care vorbesc despre faptul că pe aceste locuri, sute de ani оn urmă, au poposit cete de nomazi războinici, careоi prădau pe localnici şi le ardeau locuinţele. Dar băştinaşii, de asemenea, le opuneau rezistenţă, răpunоndu-i pe mulţi dintre ei. Decedaţii erau оnmormоntaţi sub movile mari de pămоnt, care se mai păstrează pоnă оn zilele noastre.
Savantul Ion Dron explica provenienţa denumirii satului prin categoria de toponime create оn anii Puterii Sovietice, adică el poartă un nume datоn cinstea lui Mihail V. Frunze (1885-1925), activist de vază al fostului Partid Comunist (bolşevic) al Rusiei şi al fostului stat sovietic. Tatăl său, Vasile, s-a născut оn Transnistria оn satul Zaharovca din fostul judeţ Tiraspol. La fel cum şi denumirea altui sat din stоnga Nistrului, Frunzovca, de asemenea, nu este creat de populaţia majoritară moldovenească din sat, dar este atribuit de organele administrative sovietice.
"Cartea memoriei. 1941-1945", editată la Tiraspol, printre cei cвzuţi pe front оi notează pe Stcpan Coica, răpus la 24 ian. 1944, Mihail Jirov. mort la 5
mai 1944 оn s. Grebeniki, reg. Odesa, Andrei Popov (1902 - 1 apr. 1945), răpus оn Ungaria, si Dumitru Popov
(1910 - 9 aug. 1943), răpus оn reg. Kursk. De fapt, listele r-nului Slobozia оn această carte sоnt cele mai dezordonate. La mulţi se arată numai că sоnt din acest r-n, la alţii - chiar nimic.
Satul Frunză e unul din puţinele localitвţi ale RSSM fara deportaţi.
După colectivizare aid s-a aflat sediul asociaţiei r-nale "Kolhozjivprom". In 1975 producţia-marfă a asociaţiei a constituit 2,7 mln rub., iar venitul net 420 mii rub. Era o gospodărie bogată, avea 65 de tractoare, 31 de combine,24 de autocamioane. Actualmente e săracă la
fel ca şi toate gospodăriile colective din stоnga Nistrului. Numărul populaţiei scade mereu.
Alexandru Demcenco (n. 1934) din s.
Frunză a absolvit Şcoala
Militară din Odesa, In-tul
de Radiotehnică,
Electronică şi Automatică din Moscova. Lucrează la generatoarele instalaţiilor de оnaltă frecvenţă la uzina "Mikroprovod" din Chişinău, proiectant la In-tul de Proiectări Tehnologice din RSSM, inginer-proiectant, secretar al comitetului de partid al uzinei "Signal", secretar al doilea, prim-secretar al CR Sovietic al PCM, şef al direcţiei administrative a Consiliului de Miniştri al RSSM, conducător al subdiviziunilor de autogestionare ale asociaţiei "Moldcoop", inginer-şef al Depozitului de valori ale statului, al fondului de stat al metalelor preţioase al RM. A fost deputat al Sovietului Suprem al RSSM, membru al CC al PCM. Ordinul "Prietenia Popoarelor". Diploma de Onoare a Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM. Cоteva medalii.
Victor Ladaniuc
Bibliografie
Kniga pameati. 1941-1945. Tiraspol, Sbornik Bessarabskogo zemstva. Nr. 4.
1998.
Moldova. Materialurile statistice. Balta. 1928.
Chisinău, 1876.
NOTA DE UZ ACTUAL Cod postal - MD-5718.
