Mun. Chisinău. Primăria com. Băcioi. întemeiat la înc. sec. XX
NOTA STATISTICA . R. Işnovăţ. Distanţa pînă la c-rul
comunal - 1 km, pînă la Chişinău - 15 km. Populaţia - 553 de oameni. Magazin.
Sa păstrat un hrisov
domnesc de danie
scris de Stefan eel
Mareоn "1484 (6993)
iunie 8 Suceava" pe
piele de viţel оn limba
sоrbă оn care citim: "Cu
mila lui Dumnezeu, eu
Stefan Voievod al
Pămоntului Moldovei, facem ştire cu această
carte a domniei noastre tuturor celor ce
vor căuta, care ea sau ce vor auzi citind-o,
că cu această carte a domniei mele dat-
am slugilor noastre Maluşca, fratelui sau
Neicia, lui Cosma Răsanu si fratelui său
Dragoş pentru a lor slujbă credincioasă
pămоnturile pustii ce se află pe ambele părţi
ale Işnovăţului, pe lоngă Bоcu...".
Despre care părnоnturi e vorba? Nici o оndoială, despre cele pe care se află azi Băcioiul, Frumuşica, Străistenii şi alte sate, dar care pe atunci оncă nu existau. Oarecum, aflăm că stăpоni pe această moşie erau boierii Maluşca, Neicia, Cosma şi Dragoş Răzanu.
Intr-o legendă despre s. Băcioi se povesteşte că acest sat a fost оntemeiat de nişte ciobani. Cică, tot ei au pus şi bază unui cătun de cealaltă parte a r. Işnovăţ, pe malul lui drept. Aceasta a fost, dacă e
să credem legendei, prima aşezare de pe vatra de azi a s. Frumuşica. Dar acel cătun, după cum mai precizează legendă, a fost devastat şi ars de tătarii nomazi, care veneau оncoace pentru păşunatul vitelor, dar, mai ales, pentru pradă.
De fapt, arheologii au găsit pe acest loc mai multe urme de aşezări străvechi. Astfel, s-au descoperit urmele unei aşezări getice, cu straturi de lut ars, оnspre Revaca, apoi оncă a unei aşezări de tipurile Hoardei de Aur, care s-a aflat spre nord-vestul localităţii, unde acum se оntinde o livadă. S-au găsit fragmente de ceramică roşie-galbenă din sec. XIV.
Sătucul Frumuşica de azi, care e situat la 12 km de Ialoveni şi 14 km de st. c. f. Revaca, la marginea de sud a s. Băcioi, pe malul drept al r. Işnovăţ, fiind ocrotit dinspre sud de dealul denumit Frumuşica-Oana, după care se оntind mari suprafeţe de livadă, pоnă la pădurea Revaca, avea să apară mult mai tоrziu, tocmai la оnc. sec. XX. Poate că nici n-a fost оntemeiat un sătuc nou, ci s-a оntins prea mult Băcioiul şi, deoarece pe aici curgea Işnovăţul, cоndva cu apă bogată, oamenii au hotărоt să-şi numească aşezarea cu nume frumos - Frumuşica. Or, şi locul era cоt se poate de frumos.
Cetăţenii din s. Frumuşica răpuşi оn eel de al doilea război mondial şi cei represaţi de regimul Stalinist sunt incluşi оn listele primăriei din Băcioi.
In anii sovietici aici au fost organizate 2 brigăzi viticole şi una legumicolă ale staţiei experimentale didactice "V. I. Lenin" cu sediul оn s. Băcioi. Locuitorii Frumuşicăi beneficiază de toate instituţiile social-culturale din Băcioi şi Chişinău.
Localitatea nu prea creştea, oamenii umblau la biserică оn Băcioi, оşi dădeau copiii la şcoala din Băcioi, şi mica e şi azi, adesea considerоndu-se că nici nu e o localitate aproape, ci e o mahala a Băcioiului. Pămоntul pe aici e fertil, sol de ciornoziom cu strat gros de humus, valea Işnovăţului aici are şi ea sol aluvional de luncă. Alte locuri de orientare geografică se numesc aici Valea Măcrişului, Colina Cornişor, Colina Strоmba, Colina Floroaia etc.
Bibliografie
Sofia Carol (Gujuman). Băcioi. A. Sava. Documente privitoare la
Chişinău, 1995. tоrgul şi ţinutul Lăpuşnei. Bucureşti, 1937.
NOTĂ DE UZ ACTUAL
Cod postal MD-6812. Tel. primăriei - 8-268-66-236, 8-268-66-238.
