Meniul principalLincuri utile |
FRUMUSICA Cahul
R-nul Cahul, com. Chioselia Mare. Atestat în 1817
NOTĂ STATISTICĂ. Distanţe: pînă în c-rul r-nal- 50 km, pînă la st. c.
f. Taraclia - 35 km, pînă la Chişinău -148 km. Populaţia - 855 de
locuitori. Şcoală primară, cămin cultural, bibliotecă, punct.medical, un
magazin. Comuna uneşte 2 sate, Chioselia Mare şi Frumuşica, cu o populatie totală de 1.599 de oameni.
Sătuc, оn bazinul rоului
оalpug, pe partea
dreaptă a şoselei
Comrat-Bolgrad,
оntr-o văgăună mai
din sus de localitatea
Biruinţa. Se mărgi-
neşte la est cu satele
Chioselia Mare şi
Chioselia Rusă, la nord - cu aşezarea
Ţărăncuţa, la vest - cu satul Burlacu. E
departe de centrele industriale, populaţia
se оndeletniceşte cu agricultura: seamвnă
şi recoltează cereale, curăţă butucii şi
string toamna strugurii la teascuri, creşte
păsări şi animate. E un cuibuşor tihnit de
ţărani, cum sunt multe оn cоmpia
Bugeacului.
Frumuşica a fost menţionată documentar оn 1817, după anexarea Basarabiei la Imperiul Rus. Mai оnainte, timp de trei secole, stepa de aici a fost frămоntată de copitele hergheliilor de cai care aparţineau triburilor migratoare de tătari nohaici. Atоt оn veacul XIX, cоt şi оn veacul XX siliştea n-a căpătat o dezvoltare mare, a fost adesea bоntuită de epidemii şi secete. Cоşla mica, rătăcităоn pоrloagele stepei, multă vreme nu şi-a putut face loc pe harta Basarabiei şi оn anuarele statistice ale timpului.
Războiul al Doilea Mondial оnsă a nimicit nemilos mulţi bărbaţi şi din acest tihnit sătuc. De pe front n-au revenit acasă 13 plugari mobilizaţi оn trupele sovietice:
Hie Bălăel (1912-1945), Stefan Caitaz (1923-1944), Atanasie Ciobanu (1909-1945), Gheorghe Cоrоcu (1923-1945), Ion Cоrоcu (1921-1945), Gheorghe Focşa (1919-1945), Atanasie Focşa (1922-1944), Nicolae Ghindari (1909-1945), Gheorghe Haidarlо (1910-1945), Nicolae Haidarlо (1918-1945), Ion Reşină (1925-1945), Nicolae Rotari (1917-1945), Ion Rusu (1912-1945).
Gospodarii represaţi de "Imperiul Roşu" prin deportări sunt trecuţi la primărie оntr-o listă comună cu acei din Chioselia Mare.
оn perioada postbelică Frumuşica s-a aflat оn r-nul Comrat. Aici exista o secţie a sovhozului-fabrică "Iscra" ("Scоnteia") din Chioselia Mare. Fiindоnzestraţi cu pămоnt, ţвranii оşi caută locul lor оn economia de piaţă, muncesc pentru sine.
Onomastica. Actuala denumire a localităţii reprezintă un toponim simbolic. format prin derivare de la apelativul frumos, cu sufixul -ica. Pînă оn 1950 satul
Tasci.
teritoriul experimental al Liceului din Bolgrad, au fost оmproprietăriţi cu loturi de pămоnt de pоnă la 5 ha pentru fiecare familie, locuitorii din comunele vecine şi din satul Ciucur-rvieşe (azi Roşită), pentru care fapt a şi fost denumit initial Ciucur-Cardaşş\ apoi Cardaş. Cu aceste denumiri satul apare menţionat оn documente şi pe hărţile vechi (1930, 1938, 1940, 1949).
Nume de locuri: Coasta Dealului, Imaşul, Loturile, Pădurea Borceagului, Pădurea Liceului, Poiana, Rezerva, Valea Hazоz, Via Boierească.
Nume de familie: Bălăieşu,
Caitaz, Cealоcu, Chiriac,
Ciobanu, Cоrоcu, Condei,
Copăceanu, Cristea,
Damaschin, Dimitriu, Drăgoi, Focşa, Ghidion, Ghindari, Grecu, Gnu, Haidarlо, Liscu, Lungu, Manolache, Mocanu, Moraru, Olteanu, Postu, Robu, Romanciuc, Rotaru, Sarsaman, Sărătilă, Soroceanu, Stanciu, |
|
