R-nul Ungheni, com.Măcăreştl Atestat оn 1662
NOTĂ STATISTICĂ . R. Prut. Distanţe: pînă în c-rul r-nal
şi st. c. f. Ungheni - 35 km. Pînă la Chişinău: prin Ungheni -140 km,
prin Nisporeni -100 km. Gospodării - 400, populaţia -1.400 de locuitori.
Biserică, gimnaziu, cămin cultural, bibliotecă, punct medical, oficiu
postal, cоteva magazine şi baruri. Comuna uneşte 2 sate - Măcăreşti şi
Frăsinesti, cu o populatie totală de 4.667 de cetăteni.
atră străbună la gura văii şi a pоrоului Boldur, оntinsă pe ambele părţi ale şoselei Ungheni-Nispo-reni. alăturideapa Prutului, оntre Măcăreşti şi Bar-boieni. Pe ţărmul basarabean are hotar cu satul Isăicani şi cătunul Selişteni din r-nul Nisporeni, peste Prut, pe malul opus, se văd caоn palmă aşezările Cotu, Colţul-Corni şi Măcăreşti, lunca lată cu lacuri, gоrle şi crоnguri de salcii bătrоne. Colinele din spatele Frăsineştilor, deschise ca o carte оn fata soarelui, sunt оmbrăcate оn veşmоntul pitoresc al viilor şi livezilor.
' Legenda mărturiseşte că acest cuib uman s-a оnfiripat pe şleahul vechi, ce cobora din Iaşi pe la trecătoarea Ţuţora, ajungea la izvorul cu un pоlc de frasini viguroşi şi urea prin podgorii spre Bălăuresti si Lăpuşna. Călătorii, cica, spuneau: "Vom face popas la izvorul de lоngă frasini", de la care siliştea şi-ar fi оmprumutat numele.
Cercetătorul şi scriitorul Zamfir Arbore (1845-1933) vine cu alte argumente, bazate pe documente de arhivă. El
explică: "Satul aparţinea altădată familiei hatmanului Răducan, şi poartă numele soţiei hatmanului, Frăsină. Locuitorii sunt răzeşi, posedă o răzeşie de 256 desetine. In apropiere de sat există cătunul
Răducani".
In " Dicţionarul geografic al Basarabief (Bucureşti, 1904) Zamfir Arbore aduce date interesante din istoria acestui sat de pe Prut. El scria despre Frăsineşti laоnc. sec. XX: "Face parte din volostea Zberoaia. Are 202 case, o populaţie de 1.290 suflete; o biserică, cu hramul Sf. Nicolae, zidită la 1872, оh locul celei vechi, care a fost de lemn şi s-a ruinat pe la 1793. Biserica are cărţi vechi: o evanghelie din 1594, tipărită la Rвmnic, Apostol din anul 1584, tipărită la Iaşi, Mineiul din anul 1591, tipărită la Bucureşti, Mineiul, tipărită la Blaj оn 1804, şi Octoich din anul 1811". Deci, Frăsineştii au fost un sat răzeşesc cu bogate tradiţii religioase şi cărturăreşti.
"Menţionat documentar оn 1662" (ESM, vol.7), băştinaşii de aici au trait, au văzut istoria neamului prin oglinda apei de la Prut. Din 1812 şi pоnăоn 1918 rоul era patrulat de santinele ţariste, apoi 22 de ani malurile lui s-au оnfrăţit, оn 1940 sovieticii au instalat iarăşi frontiera pe
Prut, după care s-au dezlănţuit războiul, foametea, deportările.
оn războiul din 1941-1945 Frăsineştii au pierdut 18 bărbati оn floarea vоrstei, rupţi de la coamele plugului. Aceştea sunt:
Constantin Adam (1901), Isidor Buliga (1916), Dumitru Buraga (1908), Eftimie Caliaga (1901), Constantin Cernicov (1926), Nicolae Chiba (1926), Sergiu Chiba (1925), Tudor Gurulea (1925), Simion lancu
(1925), Eremia Lazăr
(1914), Gheorghe Mangu (1926), Tudor Mangu (1924), Ion I. Mihail (1925), Ion S. Mihail (1925), Constantin Mitelea (1925), Tudor Păun (1926), Stefan Şeptelici \gg (1925), Ion Stroevici " (1914) - toţi răpuşi sau dispăruţi fara urme оn 1945.
Au rupt nemilos din populaţia satului şi foametea organizată, si epidemiile şi deportările forţate practicate pe scară largă de regimul totalitar Stalinist. оn 1949 au fost ridicaţi şi strămutaţi оn reg. siberiană Irkutsk, fiind reabilitaţi abia peste patru decenii:
Agripina Mihailov, Elena
Mihailov, Mihail Mihailov,
Maria A. Sapescu, Maria N.
Sapescu,Timofei Sapescu,
Vasile Sapescu, Agafia
Şeptelici, Maria Şeptelici,
Sofia Şeptelici, Stefan
Şeptelici, Agafia Teut,
Eufrosinia Teut, Ion Teut,
Ecaterina Ursachi, Constantin
Văleanu, Gheorghe Văleanu,
Zinovia Văleanu, Antonina
Vidrascu, Boris Vidrascu,
Constantin Vidrascu,
Gheorghe Vidrascu, Ion Vidrascu, Nina Vidrascu, Victor Vidrascu, Vladimir Vidrascu. Acuzată de activitate antisovietică, Maria Petraş a fost condamnată la 25 de ani de puşcărie, fiind reabilitată оn 1993.
La Frăsineşti timp оndelungat au activat două brigăzi ale k-zului "Patria" din Măcăreşti, specializate оn tutunărit şi legumicultură. оn prezent ţăranii de aid, оmproprietăriţi cu pămоnt, оşi făuresc viitorul după bunul lor simt, fara "economia planificată", pusă la cheremul birocraţiei de croială sovietică.
Recensămоntul din 5-12 oct. 2004 a оnregistrat оn Frăsineşti pe Prut 1.375 de cetăţeni.
Originar din Frăsineşti e actualul ministru al Afacerilor Interne generalul Gheorghe Papuc (n. 6 mai 1954). A
absolvit Şcoala Superioară Militară "M. E. Dzerjinschi" din or. Saratov, In-tul Juridic al MAI din Federatia Rusă şi Ins-tul de Economie şi Drept din Moscova. specialitatea drept. A activat оn diverse funcţii militare, inclusiv: plutonier de companie, comandant de pluton, adjunct al comandantului companiei de escortă, ajutor superior al şefului statului major al regimentului 583 de escortă al MAI al fostei URSS. A exercitat funcţia de şef al secţiei de front a cursurilor a MAI al
fostei URSS. Este promovatоn funcţia de comandant al Batalionului separat cu destinaţie specială al MAI Kabardino-Balcară, transferat ulterior оn funcţie de şef al Direcţiei operative al aceluiaşi minister. Este detaşat la dispoziţia MAI al Republicii Moldova şi confirmat оn funcţia de comandant al Brigăzii de Poliţie cu Destinaţie Specială "Fulger". In 2002 este numit оn funcţia de ministru al
afacerilor interne.
Teodor Fănică
Bibliografie
Anuarul Eparhiei Chisinăului si Hotinu-lui. Chişinău, 1922.
Anuarul Romвniei pentru comerţ, Industrie, meserii şi agriculture. Bucureşti, 1925-1926.
Documente din Basarabia. Chişinău,
1928. ,
Rossetti Radu. Pămоntul, satenn şi stăpоnii оn Moldova. Bucureşti, 1907.
NOTĂ DE UZ ACTUAL Cod postal - MD-3628. Tel. primăriei - 0-236-45-236.
