R-nul Donduseni. Atestat la 8 mai 1589
NOTA STATISTICA . Distanţe: pînă în c-rul r-nal - 23 km, pînă la st. c. f. Tоrnova -10 km, pînă la Chişinău - 205 km. Gospodării - 669, populaţia -1.386 de locuitori. Agenţi economici - 3. Gospodării ţărăneşti -103. Fоntоni -178, iazuri - 4. Moşia satului - 2.605 ha, dintre care terenuri arabile -1.689 ha, livezi -150 ha, păşuni - 726 ha. Vatra satului - 40 ha. Biserică, gimnaziu, cămin cultural, bibliotecă,
punct medical, oficiu postal, 4 magazine. Monument al consătenilor
căzuţi оn eel de al Doilea Război Mondial. Comuna cuprinde 3 localităţi:
Frasin, Caraiman şi Codrenii Noi, cu o populaţie totală de 2.090 de
cetăţeni. Macri, biv armaş (Ghibănescu Gh. Surete şi izvoade. Vol. IX. Iaşi,1914). Intr-un hrisov din acelaşi an e pomenit "boierul
ai sus de Baraboi
şi mai jos de
Scăieni, într-o vale
cu deschidere
spre rоul Răut,
găsim acest sat,
Frasin, cu nume
atоt de frumos,
vegetal. Cea mai
оnaltă colină, dinspre Chetroşica Nouă, are o altitudine de 261 m.
Pe moşia satului răsar ici-colo 9 movile funerare din epoca bronzului şi evul mediu. Săpăturile arheologice au dezvelit aici vatra unei silişti cu o vechime de cam 5.000 de ani. O altă aşezare descoperită оn regiunea Frasinului are peste 1.700 de ani. A fost fondat după cucerirea Daciei de Imperiul Roman. Siliştea a fiinţat pоnă la invazia triburilor hunilor din stepele asiatice, anul 376 era noastră. Pe vetrele descoperite s-au colectat obiecte istorice din epocile apuse mii de ani оn urmă.
Cerdac de sticlв ca la Frasin.
Dar оn scris localitatea a fost atestată la 8 mai 1598 оntr-o pоră adresată domnitomlui Ieremia Movilă asupra lui
Costin Murguleţ din Frasin, ţinutul Soroca". Iar la 23 febr. 1673 voievodul Stefan Petriceicu porunceşte pоrcălabilor de la Hotin "să nu se amestece оn satele Frasin şi Parcova ale Mănвstirii Cetăţuia". La 5 iulie acelaşi an Stefan Petriceicu оntăreşte Mănăstirii Cetăţuia din Iaşi dreptul "de a lua zeciuiala de la ţăranii din satul Frasin, aflat la obоrşia Răutului".
оn 1817 satul Frasin din ocolul Ciuhurului era ocina Mănăstirii Burdujeni cu 9 gospodării ţărăneşti şi 3 iazuri. Recensămоntul din 1859 a fixat aici de acum 70 de case, оn care vieţuiau 218 bărbati şi 183 de femei, fara biserică. Boieroaica Elena Conerоn 1862 poseda aici o fermă cu cai de rasa - 6 armăsari, 130 de iepe şi 180 de mоnzi. Mănăs-tirea Burdujeni stăpоnea 4.200 des. de pămоnt.
Statisticianul Alexandr Egunovоn 1870 constată că оn "Frasin din volostea Tоrnova" erau 106 case, 302 bărbaţi şi 240 de femei, 620 de vite cornute mari, 2.808 oi. La 28 iunie 1873, după o cumplită epidemie de holeră, moşia Mănăstirii Burdujeni a fost trecută de administraţia ţaristă оn proprietatea Ministerului averii de stat şi data pe 6 ani оn arendă comerciantului Ştefăleţ, iar loturile ţăranilor (960 des.) le-a arendat supusul austriac Petru Oganovici. Cercul de recrutare Tоrnova a оnregistrat 331 de bărbaţi. оn 1875 satulоntrunea 126 de case, 370 de bărbaţi şi 299 de femei, care aveau o moară cu aburi şi "trăiau оndestulat".
оn 1880 Mănăstirea "Sf. Pavel" din Teodoreni stăpоnea la Frasin şi Alexieni 3.328 des. de pămоnt arabil. Peste zece ani satul număra 180 de familii, 673 de locuitori. оn 1891 a fost deschisă şcoala minişterială de o clasă pe baza şcolii
"mănăstireşti". La sf. sec. XIX, оn 1899, satul Frasin număra 432 de bărbaţi şi 429 de femei, iar punctul medical se afla la o depărtare de 11 verste оn Tоrnova. Preotul Dumitru Balitchi a fost transferat
la Sauca. оnvăţător la şcoala din Frasin era pe atunci Chiril Stefanov.
Dicţionarul geografic al Basarabiei (Bucureşti, 1904), оntocmit de Zamfir Arbore, ne informează: "Frăsоna, sat оn jud. Soroca, volostea Tоrnova, aşezatоntr-un hоrtop din dreapta văii Apa-Mоţei, are o populaţie de 1.199 suflete de Romвni; biserică; 317 vite mari, 36 de cai, 240 de oi". Din 99 de copii de vărstă şcolarв оn 1907 frecventau lecţiile 52. Ţăranii se plоng Sf. Sinod că "preotul de la noi ia mulţi bani pentru ceremoniile religioase".
оn 1910 satul Frasin avea 295 de curţi, 1.092 de locuitori. La şcoală s-au оnscris primele 7 fetiţe, alături de cei 48 de băieţei. оnvăţătorul Dorofei Rusu cerea ca elevii să fie harnici şi ordonaţi. Al
doilea an apărea оn clasă şi preotul Grigore Cuniţchi оn vоrstă de 29 de ani care citea copiilor lecţii de religie. Biblioteca şcolii оn 1912dispuneade 107 titluri de carte. Poşta se afla оn tоrguşorul evreiesc Briceva. Credincioşii adunaseră 9.296 de rub. pentru a reconstrui şi lărgi biserica de lemn din localitate. In 1915 trăiau 672 de bărbaţi şi 660 de femei, şcoala aduna оn bănci 60 de elevi.
оn toamna a. 1922, оn cadrul reformei agrare basarabene iniţiată de Sfatul Ţării şi consfinţită prin Iege de Regele Romвniei, 370 de ţărani din Frasin au fost оmproprietăriţi cu 1.523 ha de pămоnt. Peste un an satul avea 105 gospodării, 1.568 de locuitori, 2 mori cu aburi, o oloiniţă, şcoală primară, 3 cоrciumi. In 1933 se оnzestraseră cu batoze de treierat snopii Iacob Rusu şi Andrei Vacarciuc.
Administraţia sovietică a оnregistrat оn 1940 оn satul Frasin din r-nul Tоrnova 2.185 de locuitori, dintre care 2.138 erau romвni basarabeni. оn războiul, care a urmat, localitatea a pierdut cei mai sănătoşi şi puternici bărbaţi, trecuţi оn letopiseţul gloriei militare:
Vasile Ababii (1924-1945), Dumitru Apostoliuc (1926-1945), Ion Bantuş (1926-1944), Alexandru Borodac (1910-1945), Alexandru Botnaru (1913-?), Grigore A. Botnaru (1909-1945), Grigore S. Botnaru (1912-1945), Gheorghe Bucătaru (1906-1944), Vasile Bucătaru (1924-1945), Vasile Bujor (1924-1945), Ion Calcinschi (1920-1945), Gheorghe Carcea (1910-?), Petru Carcea (1922-1945), Vasile Carcea (1925-1945), Vladimir Carcea (1926-1945), Petru Casapu (1903-1945), Vladimir A. Casapu (1917-?), Vladimir D. Casapu (1924-1945), Vasile Ciubotaru (1923-?),
Alexandru C. Ciocoi (1926-1945), Alexandru I. Ciocoi (1922-1945), Profirie Ciocoi (1922-1944), Vasile Ciocoi (1926-1945), Gheorghe Cerva (1923-1945),Vasile Cerva (1908-?), Vladimir Cerva (1925-1945), Gheorghe Danilişin (1904-1944), Zaharia Danilişin (1923-1945), Tudor Detişin (1918-1945), Dionisie Furtună (1922-1945), Vasile Furtună (1922-1945), Constantin I. Grosu (1913-?), Constantin M. Grosu (1918-1945), Gheorghe Grosu (1916-1945), Ion D. Gulcinschi (1920-1945), Ion G. Gulcinschi (1922-1945), Vasile Gulcinschi (1924-1945), Pavel Atanasie Lisnic (1924-1945), Pavel Anton Lisnic (1918-1945), Constantin Alexandru Munteanu (1924-1945), Constantin Anton Munteanu (1912-1945), Pavel Munteanu (1905-1945), Vasile Munteanu (1924-1945), Simion Prunculeţ (1918-?), Vladimir Prunculeţ (1923-1945), Mihail Rotaru (1915-1945), Constantin Ş. Rusu (1914-?), Constantin S. Rusu (1924-1945), Ion Rusu (1925-1945), Mihail Rusu (1921-1945), Pavel Rusu (1904-1944), Iacob Starоi (1916-?), Petru Şotropa (1918-?), Ion Ştempliuc (1920-1945), Petru Tcaci (1925-?), Vladimir Ţugui (1925-1945), Vasile Vacarciuc (1922-1945), Gheorghe Vahnovan (1924-1945), Grigore Vozian (1926-1944).
оn Afganistan a căzut оn lupte ostaşul din s. Frasin Gheorghe Rusu (1968-1987).
Valentin Rusu, Tudor Ţopa
Bibliografie
Anuarul României pentru comerţ, indus- Constantincscu-Iaşi P. Basarabia artrie, meserii şi agricultură. Bucureşti, 1928. heologică şi artistică. Chişinău, 1933.
Boga L.T. Documente basarabene. Nicu Vladimir. Localităţile Moldovei оn
Vol.XI. Chisinău, 1930. documente şi cărti vechi. Vol.1. Chisinău, 1991.
NOTA DE UZ ACTUAL
Cod postal - MD-5123. Tel. primăriei - 0-251-41-236.
