Ungheni, com.Buciumeni. Atestat la 17 martie
1666
NOTA STATISTICA . R. Gоrla-Mare. Distanţe: pînă în c-rul r-nal - 25 km, pînă la st. c. f. Buciumeni - 3 km, pоnă la Chişinău -135 km. Gospodării - 230, populaţia - 800 de locuitori. Gospodării ţărăneşti particulare. Gimnaziu оmpreună cu Buciumeni. Cămin cultural, biblio-
tecă, oficiu postal, punct medical, un magazin. Comuna cuprinde 3 aşezări: Buciumeni, Floresti şi Buciumeni-gara, cu o populaţie totală de
1.427 de oameni.
Pe valea rоuşorului
Gоrla-Mare, mai sus
de Buciumeni şi mai
jos de Cioropcani,
cam la jumătate de
cale оntre Ungheni şi
Făleşti, оn regiune de
::": cоmpie şi mici coline
dăinuie оn tihnă sătucul Floresti.
Atestat documentar la 17 martie 1666 оntr-un zapis scris la Iaşi, mai aflăm din acelaşi document că Gheorghiţă, feciorul lui Nicolae Catanjiu, оi vinde ocina Floresti de peste Prut lui Iani Hadоmbul postelnic (Mihailovici Paul. Regestrele actelor moldoveneşti din arhiva de la Constantinopola Sf. Mormоnt. Chişinău, 1934). Această data a reluat-o şi ESM. In 1803 aici locuiau 18 birnici-răzeşi. In 1812 a fost zidită biserica din chirpici, acoperită cu stuf. Stăpоneau moşia doi boieri - Constantin Buznea şi Elena Brandabura. Satul unea 40 de familii răzeşeşti, 30 de mazili, 4 văduve, un preot şi un paracliser, avea 2 livezi. Prin anul 1821 nobilul Manolache Buznea, de 36 ani, căsătorit cu fiica pitarului Leonard, stăpоnea оntreaga moşie Floresti şi
jumătate din Cioropcani cu 70 de curţi de săteni.
La biserica de aici оn 1835 făcea slujbă preotul loan Antohi, оn vărstă de 37 de ani, cu soţie şi 4 copii. Moşia aparţinea boierului Emanuil Buznea, оn sat vieţuiau 2 familii de mazili, 2 familii de ruptaşi, 54 de familii de ţărani. Cei mai оn etate erau Ion Macar şi Elena Rusu, ambiiоmpliniseră cоte 90 de ani. In 1858 ţăranii revoltaţi de apucăturile hapsоne ale boierului Buznea i-au bătut pe paznici şi autorităţi, că a tebuit să intervină un detaşament de jandarmi din "ohranka" ţaristă.
Recensămоntul din 1859 a constatat оn satul Floresti, plasa Sculeni, 70 de case, 160 de bărbaţi şi 159 de femei. Boierii Buznea şi Vartic оn 1865 posedau оn Floresti, Cioropcani şi Buciumeni 2.250 des. de pămоnt. оn timpul holerei din 1866 s-au născut 33 de prunci, dar au decedat 125 de oameni din Floresti. Şi nu-i de mirare că оn 1870 aici trăiau оn 36 de case doar 97 de bărbaţi şi 86 de femei. Peste cinci ani curţile au rămas aceleaşi, dar numărul populaţiei a crescut considerabil - 150 de bărbaţi şi 138 de femei, care posedau 73 de cai, 330 de
vite cornute mari, 1.214 oi. Satul se pricopsise şi cu o moară cu aburi. Avоnd 30 de pluguri, 26 de boroane,36 de care cu boi, оn 1876 plugarii au izbutit să оnsămоnţeze 340 des.cu grоu de toamnă, 90 des. cu grоu de vară, 40 des.cu secară, 30 des. cu ovăs şi 80 des. cu orz. оn afară de moara cu aburi, lucrau 2 mori de vоnt şi o moară de apă pe Gоrla-Mare.
Administraţia militară ţaristă nu-i slвbea pe ţărani din muncile de corvoadă la construcţia drumului Bălţi-Sculeni, la colectarea fоnului pentru trupele de cavalerie, fara a pune la socoteală cazarea şi hrana militarilor pe timpul de iarnă. 70 de bărbaţi din Floreşti toată vara anului 1876 au lucrat cu roabele la şoseaua Bălţi-Sculeni.
In 1892 dvoreanca Sofia Gafencu posedaоn Floreşti şi Cioropcani 1.586 des. de pămоnt, pe cănd toţi ţăranii luaţi оmpreună aveau doar 295 des. Pe atunci оn Floreşti mai trăiau şi 168 de ţigani şerbi, care erau cumpăraţi şi vоnduţi ca unelte de muncă. Sofia Buznea-Gafencu fusese măritată cu Nicolae Gafencu (1836-1888), preşedintele zemstvei din Hotin.
Preotul Gheorghe din Floreşti, pentru organizarea procesului de оnvăţămоnt оn şcoala parohială, la 11 dec. 1900 a fost menţionat cu o diploma de laudă. Biserica stăpоnea 33 des. de pămоnt. оn vara anului 1903 stоna satului număra peste 1.000 de oi, era numeroasă şi cireada de vite cornute mari.
Zamfir Arbore ne-a lăsat оn "Dicţionarulgeografic al Basarabiei' din 1904 următorul tablou:"Floreşti, sat aşezat оn valea Gărlei-Mari, оntre satul Cioropcani şi Buciumeni. Face parte din volostea Sculeni. Are 89 de case, cu o populaţie de 911 suflete. Locuitorii posedă pămоnt de оmproprietărire 295 desetine. Proprietarul, N.Buznea, are, atоt aici, cоt şi la Cioropcani, 1.620 desetine
pămоnt. оmprejurul satului sunt vii şi livezi cu pomi". оn 1906 la Floreşti a apărut şi moşierul ştabs-căpitan Victor Akaţatov. Peste patru ani satul număra 82 de gospodării, cu 7 mai puţin decătоn 1904. Epidemiile şi anii secetoşi au zguduit rău localitatea. Gazeta "Drug" ("Amicul") din 29 iunie 1911 scria despre incendiul din Floreşti, care mistuise casa şi acareturile lui Mihail Bereghici. Moara dvorencei Sofiei Gafencu fusese apreciată pentru vоnzare cu 1.500 rub.
оn 1915 оn Floreşti, situat la 8 verste depărtare de Sculeni, trăiau 186 de bărbaţi şi 152 de femei, şcoala primară număra 48 de elevi.
Divizia 1 romвnă de cavalerie, la chemarea Sfatului Ţării de a face ordine оn Basarabia, оn dimineata zilei de 21 ian. 1918 trece Prutul şi seara poposeşte оn satul Floreşti, de unde оşi continuă marşul spre Bălţi. Peste un an inginerii Zimberberg şi Belfer montează la Floreşti o moară cu motor, care macină zilnic
оn sept.1922 Instituţia romвnă "Casa Noastră" оi оnzestrează pe 55 de ţărani nevoiaşi de aici cu 128 ha de pămоnt. In 1923 satul răzeşesc Floreşti avea 63 de case locuite, 102 bărbaţi şi 88 de femei, o moară cu aburi şi alta de vоnt. Primăria se afla la Stolniceni. Herşcu Belter a deschis оn sat o prăvălie cu mărfuri alimentare.
Peste un deceniu Floreştii numărau 400 de locuitori. Deşi 60 de elevi au fost оnscrişiоn cataloagele şcolii primare, satul nu avea un оnvăţător permanent, veneau şi făceau lecţiile pedagogi din Buciumeni, şcoala de acolo avea 2 оnvăţători (Ion Sevastian şi Ioana Vioreanu) şi 111 elevi.
Administraţia sovietică a оnregistrat la
10 noiem.1940 оn satul Floreşti din r-nul Ungheni 222 de locuitori, dintre care 191 erau romвni, 27 - ucraineni şi 4 - evrei.
Bărbatii căzuţi оn război şi gospodarii deportati se află оntr-o listă comună cu cei din Buciumeni, Cioropcani şi Petreşti. Populaţia aptв de muncă din Floreşti a fost inclusă pe timpuri оntr-o brigadă de cоmp a оntreprinderii interkolhoznice de оngrăşare a animalelor din Petreşti. Pоnă la reforma administrativă-teritorială din ian. 2002 satele Floreşti, Buciumeni, Bulhac. Stolniceni intrauоn raza com. Cioropcani.
Printre moldovenii căzuţi оn Afganistan e şi ostaşul Vitalie Gatmaniuc (1969-1988) din satul Floreşti.'
In Afganistan a căzut şi ostaşul Valeriu Ciobanu (1963-1983), mobilizat de CMP Ungheni. Post-mortem a fost decorat cu ordinul "Steaua Roşie". E оnmormоntat оn satul de baştină Floreşti.
оn 1979 la Floreşti, r-nul Ungheni, trăiau 292 de bărbaţi şi 302 femei, оn 1989 - 432 de bărbaţi şi 366 de femei. Recensămоntul din 5-12 oct.2004 a fixat aici 729 de locuitori.
Vladimir Nicu ,Tudor Ţopa
Bibliografie
Anuaail Romвniei pentru comerţ, Industrie, meserii şi agricultură. Bucureşti, 1931-1932.
Bezviconi Gh. Boierimea Moldovei dintre Prut si Nistru. Bucureşti, 1943, vol.11.
Poni P. Statistica rвzesilor. Bucuresti, 1921.
Otciotо, docladо, smetо, raskladki Beliţkoi uezdnoi upravо 1893 goda. Chişinău, 1894.
NOTA DE UZ ACTUAL
Cod postal - MD-3627.Tel. primăriei — 0-236-76-481.
