R-nul Anenii Noi. Atestat în 1859 cu denumirea Broasca
NOTĂ STATISTICĂ . R. Bоc. Distanţe: pînă în c-rul r-nal -
25 km, pînă la st. c. f. Revaca - 4 km, pоnă la Chişinău - 9 km.
Gospodării - 840. Populaţia - 3.710 locuitori. Moşia satului -1.149 ha.
Fоntоni - 54. Drumuri - 7 km. SA "Floreni", SA "Avicola-ROSO", uzina
de asfalt, SRL "Policom-Prim", SRL "Larsan-Nord", 177 gospodării
ţărăneşti imdividuale. Biserică, gimnaziu, centrul medicilor de famille,
cămin cultural, bibliotecă, oficiu postal, cоteva magazine si baruri
Florenii sunt un sat mare cu fata spre soare, lоngă calea ferată Chişinău-Ode-sa, pe partea stоngă a rоului Bоc, la răspоn-: tia şoselelor ce due spre Mereni si Chirca, оn regiune de luncă. In spatele satului, pe povоrnişul dealului, se văd blocurile unui mare combinat avicol, lоngă care se оnalţă cоteva clădiri locative cu multe etaje. Colinele dintre Floreni si Mereni sunt plantate cu vii şi livezi. Peste valea Bоcului se vede, ca оn palmă, podul aerian şi marea localitate Sоngera, oraş-satelit al capitalei Moldovei. Ureadnikul Vasile Hodorogea, care purta grad de subofiţer-cazac оn armata ţaristă, la 3 iulie 1817 prezentase documente că participase la războiul ruso-turc din 1787-1791 şi că trăia оn Broasca de pe valea Bоcului. Dar ca unitate administrativă cătunul Broasca cu 21 de case, 45 de bărbaţi şi 47 de femei e fixatоn registrele recensămоntului oficial din 1859, publicate la Sankt-Petersburg . оnl861.
Aflat оn plasa Mereni, оn 1870 cei 137 de locuitori de aici (72 de bărbaţi şi 65 de femei) trăiau оn 26 de case, posedau 32 de cai, 38 de vite cornute mari şi 228 de oi. Aceste date le găsim оn culegerea statisticianului Alexandr Egunov "Bessarabskaia gubernia v 1870-1875 godah. Pereceni naselionnоh mesf, editată оn 1879 la Chişinău. Din "Dicţionarul geografic al Basarabief (Bucureşti, 1904), editat de Zamfir Arbore, aflăm că Broasca Veche din plăsa Mereni avea "24 case de ţărani", iar Broasca Nouв din plasa Teliţa număra "68 de case, cu o populaţie de 627 suflete", ambele sate aşezate "оn valea mlăştinoasă a Bоcului".
In 1905 la Broasca erau 45 de copii de vоrstă şcolară, dar satul nu dispunea de şcoală. Peste zece ani populaţia de aici constituia 243 de suflete (123 de bărbaţi şi 120 de femei). оn 1919, după Unirea Basarabiei cu Romania, M. Vartic a pus aici оn mişcare o moară cu motor, care măcina zilnic opt tone de cereale. Broasca se afla pe atunci оn parohia Sоngera. In sept. 1922 Instituţia Romвnв "Casa Noastră" i-a оmproprietărit pe 35
de ţărani din Broasca cu 182 ha de pămоnt confiscat din moşiile boiereşti.
Broasca Veche din plasa Rоşcani număra оn 1923 171 de bărbaţi şi 170 de femei, avea primărie, moară cu motor, 2 cоrciumi, dar şcoală nu aveau. Elevii o frecventau pe cea din Sоngera, aflată la 2 km depărtare, peste lunca Bоcului. Abia оn 1928 la Broasca a fost numit оnvăţător Constantin Murea.
Autorităţile sovietice prin noiem. 1940 au оnregistrat оn s. Broasca 913 locuitori, dintre care 910 erau de etnie romвnă. Războiul, foametea, epidemiile şi deportările au redus populaţia astfel оncоt оn 1949 aid trăiau doar 617 suflete.
Din Floreni au căzut оn războiul din 1941-1945:
Ion Belegur (1909-1945), Vasile Chircă (1920-1945), Nicolae Chirilcnco (1924-1945), Stefan Chirilenco (1926-1945), Vasile Chirilenco (1918-1945), Gheogrhe Crоşmari (1901-1945), Andrei Croltor (1905-1945), Ion M.David (1926-1945), Ion P. David (1920-1945), Tudor David (1922-1945), Gheorghe Doloşcan (1901-1945), Iacob Doloşcan (1910-1945), Mitrofan Doоoşcan (1911-1945), Filip Gоrleanu (1918-1945), Gheorghe Gоrleanu (1922-1945), Ion Jdovin (1918-1945), Petru Lisagor (1924-1945), Emilian Morozan
(1916-1945), Gheorghe Morozan (1926-1945), Hie Morozan (1903-1945), Mihail Morozan (1908-1945), Vasile Morozan (1918-1945), Nicolae Popa (1908-1945), Mihail Prodan (1922-1945), Simion Prodan (1920-1945), Mihail Vrabie (1921-1945).
Gospodarii ridicaţi оn Siberia de regimul Stalinist sunt incluşi оntr-o listă comună cu cei din Sоngera, căreia sătucul i se supunea administrativ pe timpuri.
La 23 ian. 1965 satul Broasca a fost rebotezat оn Floreni. Recensămоntul din 1979 a оnsumat aici 1.679 de bărbaţi şi 1.414 femei, eel din 1989 a constatatоn Floreni 3.544 de locuitori, o creştere esenţială de 451 de oameni.
In martie 1991 populaţia din Floreni s-a pronunţat unanim contra referendumului unional de reanimare şi păstrare a URSS.
Agricultorii din Floreni, alcătuind secţia a 2-a a s-zului "Doina" din Mereni, mulţi ani s-au proslăvit cu recolte bogate de struguri, cereale şi tutun. Acum оşi lucrează, оn temei, pămоntul оmproprietărit оn mod individual sau оn asociaţii de gospodarii ţărăneşti. lar combinatul avicol din localitate face satului faimă оn plan industrial, el asigură capitala ţării cu ouă şi came de pasăre calitative.
Alexandru Ganenco ,Nicolae Schitco
Bibliografie
Anuarul Romвniei pentru comerţ, indus- Chişinău, 1913.
trie, meserii şi agricultură, 1929. Spravocinaia kniga Kişiniovskoi eparhii
Otciot Bessarabskoi gubernskoi zemskoi na 1915 god. Chişinău, 1915.
upravо po veterinarnoi ciasti za 1912 god.
NOTA DE UZ ACTUAL
Cod postal - MD-6521. Tel. primăriei — 0-265-61-231.
