R-nul Sîngerei, com. Coşcodeni. Atestat la 28 febr. 1508 împreună cu s. Coşcodeni.
NOTĂ STATISTICĂ . R. Ciulucul Mic. Distanţe: pоnă оn c-
rul r-nal - 30 km, pоnă la st. c. f. Corneşti - 18 km, pоnă la Chişinău -
102 km. Gospodării -579. Populaţia -1.312 locuitori. Coop. agr. "Colian-
dro - Agro". Biserică, şcoală medie, palat de cultură, 2 biblioteci, ofоciu
postal, 3 magazine. Comuna cuprinde 3 localităţi - Coşcodeni, Bobletici
pjşjiţ. şi Flămînzeni.
Sat mare, pitoresc,
aşezat оntre dealuri
codrene pe cursul de
sus al rоuşorului
Ciulucul Mic, la cоteva
sute de metri pe
partea stоngă a
autostrăzii Chişinău-
Bravicea-Băiţi, оntre
localităţile Dumbrăviţa şi Chişcăreni.
Impreună cu Bursucenii şi Coşcodenii,
Flămоnzenii formează o aglomeraţie de
case, оnşirate оn valea Ciulucului Mic pe
o distanţă de vreo zece km. De la
Flămоnzeni şi pоnă hăt la Mоndreşti apa
curge dintr-un iaz оn altul, formоnd cоteva
gospodării piscicole sub talpa dealurilor
codrene bogate оn păduri, vii şi livezi.
în podgoriile de sub movila Măgurei, la izvoarele Ciulucului Mic, pulsul uman bate cu prisosintă de acum 140 de secole. Pe moşiile satelor Coşcodeni şi Flămоnzeni s-au găsit obiecte de cremene оncă din paleolitic, epocă istorică pe cоnd oamenii făceau unelte de muncă din piatră cioplită. "Următoarea aşezare umană s-a format aici cam prin anul 3500 о. Hr., menţionează savantul-arheolog Ion Hоncu. Pe locul vetrei acesteia au fost colectate
vase de argilă ornamentate cu linii şi puncte incizate, datоnd din eneolitic. Un nou sat a apărut prin anii 4000-3500 о. Hr., iar altul prin anii 3000-2500 о. Hr. Ambele au ars, dovadă fiind grămezile de lut ars. De prin anii 400-300 о. Hr. datează vatra unui alt sat descoperit aici, ce a dăinuit vreo două secole, pоnă cоnd a avut loc invazia triburilor germanice ale bastamilor. Alt sătuc a apărut aici оn jurul anului 700 d. Hr. El a existat pоnă prin anul 900 era noastră. Următoarele două sate s-au fondat pe aceste meleaguri după оntemeierea Ţării Moldovei şi au fost devastate şi incendiate оn urma invaziilor războinicilor nomazi".
Actualele aşezări-gemene, Flămоnzeni şi Coşcodeni, crescute pe vetrele străvechilor silişti, au fost atestate оntr-o carte domnească semnată de voievodul Bogdan III la 28 febr. 1508, оn care e scris clar şi cuprinzător că "оn leatul 7016 răzeşii din Flămоnzeni şi Coşcodeni stăpоneau ocina de la obоrşia Ciulucului, sub mojila Măgurii". Dintr-un alt document, pecetluit de domnitorul Vasile Lupu la 22 iulie 1634, lui Savin Prăjescu se оntăreşte "un rоmnic оn satul Sămăşcani şi zăciuiala din Flămоnzeni şi Migălaşa".
La 20 oct. 1721 mazilii Ioniţă Roşca şi Gheorghe Gori din Flămоnzeni aparоntr-o mărturie hotarnică a moşiei "scoasă din trupul satului". Iar la 29 iunie 1803
120 de bărbati din Flămоnzeni оn 1876 au fost scoşi la muncă de corvoadă la construcţia drumului Bălţi-Corneşti. Tоrgoveaţa Maria Stepanov din Bălţi.
paharnicul Ion Tăutul din Flămоnzeni făcu o mărturie hotarnică оn satul Glinjeni. In 1850 la Flămоnzenii de pe Ciulucul Mic, judeţul Iaşi, trăiau 98 de familii de răzeşi. Recensămоntul din 1859 a numărat оn Flămоnzeni 64 de case, 111 bărbaţi şi 107 femei. Peste trei ani pe lоngă bisericuta de lemn a fost deschisa o şcoală parohială. оn 1865 răzeşii de aici stăpоneau 1.252 des. de pămоnt. In 1872 holera a dus la cimitir 17 oameni, оn acel an se născuseră 25 de prunci, dar decedaseră 48 de podgoreni. Şi totuşi satul creştea. оn 1870, conform cifrelor fixate de statisticianul Alexandr Egunov, оn Flămоnzeni erau 100 de case, оn care vieţuiau 414 bărbaţi şi 409 femei. Peste cinci ani epidemiile au redus numărul caselor pоnă la 91, iar al populaţiei pоnă la 330 de bărbati si 331 de femei.
pricopsindu-se cu o mare moşie la Flămоnzeni, оncepu să ruineze gospodăriile răzeşilor de aici, provocоnd nemulţumirea şi revolta ţăranilor. 18 răzeşi (Vasile Surdu, Ion Cuciureanu, Simion Ostafii Ignat Baliţchi ş.a.) au trimis guvernatorului Besarabiei o plоngere, оn care acuzau moşiereasa de abuz, care, de altfel, a rămas fara răspuns. In 1892 boiernaşii Gherţa şi Plăcintă posedau aici 190 des de pămоnt, Gоrbu şi Malcoci tot 190 des. Flămоnzenii s-au aflat o habă de timp оn ocolul Ghiliceni, apoi au fost trecuţi оn plasa Chişcăreni. оn 1894 оn sat s-a deschis o şcoală de alfabetizare plătită de răzeşi. Pentru оntreţinerea spitalului zemstva judeţeană repartiză оn 1895 suma de 6.000 ruble, iar Serghei Rădăuţanu din Chişcăreni dărui spitalului un sector de pămоnt. оn localitate mai lucra
moara de vоnt a lui Timofei Cebrei, răzeşii adunau recolta de pe 1.213 des. de pămоnt.
La 1 oct. 1899 la şcoala din Flămоnzeni a venit оnvăţător Ion Chirilă. Şcoala de alfabetizare оn 1903 este transformată оn şcoală primară de zemstvă.
Doar scrisul de mai poate opri fuga clipelor.
Ţăranii adună bani şi repară biserica de lemn, iar оn 1907 оncep zidirea unei frumoase biserici de piatră, avоndu-1 preot pe Petru Leu.
Zamfir Arbore constată оn Dicţionarul geografic al Basarabiei (Bucureşti, 1904) "Flămоnzeni, sat оn jud. Bălţi, aşezat pe ţărmul stоng al pоrоului Ciulucul Mic. Face parte din volostea Chişcăreni. Are 104 case, cu o populaţiune de 899 suflete, romвni răzeşi, cari posedă pămоnt 1.213 desetine. Imprejurul satului sunt vii, prisăci şi grădini cu pomi".
оn 1908 se montează linia telefonică Flămоnzeni-Ciulucani-Teleneşti. Peste un an şcoala de zemstvă adună оn bănci 101 elevi, incl. 36 de fetiţe. Ea era patronată de proprietarul Andrei Herţa, avea doi оnvăţători - Serghei Nemirovschi şi Eugenia Galanevici, preot - Dumitru Dimitrov. оn 1910 şcoala primară avea 120 de elevi care оnvăţau оn două schimburi. Zemstva judeţeană hotărо să
construiască оn Flămоnzeni o şcoală cu două trepte pe banii donaţi de proprietarul Serghei Rădăuţanu. Pe lоngă şcoală a fost sădită o vie şi o livadă. Satul număra 169 de gospodării şi 529 de locuitori.
оn 1912 Flămоnzenii din plasa Slobozia-Bălti avea o şcoală model оn regiune, diriguită de pedagogul Serghei Nemirovschi. Printre proprietarii mai noi se ridicaseră Dionis Balaban (20 des de pămоnt), Constantin Vieru (40 des.) Fiodor Bodrug (30 des.), Petru Polivenco (90 des.), procurase aici 42 des. şi Teodor Sоrbu din Năpădeni. Pentru оntreţinerea spitalului din Flămоnzeni cu 30 de paturi оn 1913 au fost alocate 12.933 rub. Poşta se afla оn Valea lui Vlad, la o departare de 6 verste.
оn 1915 satul avea 359 de bărbaţi şi 301 femei, şcoala fiind frecventată de 90 de elevi. Spitalul era condus de medicul H. Şraiber.
Tudor Ţopa
Bibliografie
Bezviconi Gh. Boierimea Moldovei din Documenta Romaniae Historica. A.
tre Prut şi Nistru. Vol. II. Bucureşti, 1943. Moldova. Vol. XXII. Bucureşti, 1974.
Boga L.T. Documente basarabene. Vol. Mihailovici Paul. Fapte trecute si basa
XX. Chişinău, 1938. rabeni uitaţi. 1799-1918. Chişinău, 1938..
NOTA DE UZ ACTUAL
Cod postal — MD-6219.Tel. primăriei — 0-262-36-331.
