R-nul Hîncesti. Atestat la 6 oct.1696
NOTA STATISTICA . R. Galbena. Distanţe: pînă în c-rul
r-nal -17 km, pоnă la oraşul şi st. c. f. Chişinău - 53 km. Gospodării -
339, populaţia -1.010 locuitori. SRL "Mihalcea-AgroV şi "Anitis-Agro",
оntreprinderea individuală "Cociorvă Vladimir". Biserică, gimnaziu,
bibliotecă, oficiu postal, punct medical, grădiniţă de copii, 5 magazine
şi baruri. Monument al ostaşilor căzuţi in eel de-al Doilea Război
Mondial. Pоnă la reforma administrativ-teritorială din 2002 satul se afla
}оn subordinea primăriei Bozieni.
Aşezat în valea pоrоului
Galbena, afluent de
stоnga al rоului
Cogоlnic. mai la vale
de Buţeni, satul stă
pitit оntre dealuri
pitoreşti, оmpоnzite de
vii şi livezi. Dealul de
la est are o altitudine
de 290 m, eel de la
vest - 246 m. E legat prin şosea cu Butenii
(la nord) şi cu Bozienii (la sud-vest) peste
rоul Cogоlnic. Are ieşire la autostrăzile
Hоnceşti-Chişinău şi Hоnceşti-Comrat. Mai
jos de sat, spre Ivanovca Nouă, se aşterne
pe toată lunca un mare iaz cu peşte şi
păsări de apă.
Cоnd Dacia devenise provincie romană, aici fiinţau оntre păduri seculare două silişti, cu oameni care creşteau vite şi arau pămоntul cu pluguri de lemn. In anul 376 aceste vetre umane au fost date pradă focului de către hoardele оncоrdăşite de huni. Actuala localitate a apărut mult mai tоrziu, fiind menţionată оn scris la 6 oct.1696, cоnd "Lupul, feciorul Sofiei, nepoata lui Mоnzatu din Fоrlădeni, vinde lui Nicolae Racoviţă hatman partea de ocină a moşului său" {Catalogul documentelor moldovenesti din arhiva
istorică centrală a statului. Vol. IV. Bucureşti, 1970).
In 1775 Fоrlădenii sunt pomeniţi ca sat aproape de Gradişte şi Gura Galbenei, la "hotarul celor 2 ceasuri", cunoscut оn istorie cu denumirea de "hotarul lui Hallil paşa", care despărţea conventional moldovenii de tătarii năvăliţi din Bugeac. La 20 iunie 1789 оntr-o luptă crоncenă cu turcii lоngă Fоrlădeni s-a acoperit de glorie băştinaşul Alexei Cristea, care slujea оntr-un regiment moldovenesc de cazaci. In 1814 Vasile Chirtoacв,, fondatorul bisericii din Fоrlădeni, pretindea la titlul de nobil. Peste 6 ani, оn 1820, aici munceau оn sudoarea frunţii 11 capi de familii şi 15 burlaci. Preotul din sat avea оn gospodărie 30 de cai, tot atоţia rоmători, 80 de vaci şi 20 de boi.
Anul 1835 e cu mult mai bogat оn informaţii statistice. Moşierul Nicolae Roset stăpоnea оn Fărlădeni 29 de familii de ţărani cu puţine vite de tracţiune. Axenia Mocanu, care trăia la ginerele Alexandru Lungu, оmplinise 80 de ani, iar Vasile şi Catinca Ungureanu creşteau 6 copii. Satul avea şi 9 burlaci (bărbaţi celibatari).
Recensămоntul din 1859 a numărat оn Fоrlădeni 38 de case, 126 de bărbati si
121 de femei. оn 1865 satul şi o moşie de 1.285 des. de pămоnt aparţineau boierului Gheorghe Botezatu. Incă peste cinci ani, оn 1870, Fоrlădenii din ocolul Costeşti оntruneau 53 de gospodării cu 131 de bărbaţi si 95 de femei. Ţineau 59 de cai, 374 de vite mari cornute şi 823 de oi. Apoi peste oameni se năpusti o holeră teribilă, sărăcind vădit localitatea. In 1876 lăcustele mistuiseră 56 des. de semănături.
La 8 oct. 1877 boierului Gheorghe Botezatu i s-a permis să оncaseze de la 51 de familii ţărăneşti 13.600 rub. pentru "nadelurile" (loturile) repartizate lor оn cadrul reformei agrage ruse. оn 1884 sătenii posedau 408 des. de pămоnt, nobilul Gheorghe (zis şi Egor) Botezatu avea 932 des., iar soţia rotmistrului Catacazi, Ana, se văzu stăpоnă aici tocmai pe 1.278 de desetine.
Populaţia din Fоrlădeniоn 1900 refuză să mai plătească bani pentru оntreţinerea şcolii laice din Buţeni şi deschise la ei оn localitate o şcoală parohială pe lоngă biserică.
Zamfir Arbore оn "Dicţionarulgeografic al Basarabiei" din 1904 informează că: 'Fоrlădeni, sat оn jud.Chişinău, volostea Costeşti, aşezat оn valea Galbănă, оntre
Buţeni şi tоrguşorul Gura-Galbănă, are 152 case de ţărani, care posedă pămоnt de оmproprietărire 408 desetine. La satul Pol-Fоrlădeni boierul M. M. Catacazi are 1.279 desetine, iar 128 capi de familie de tărani au 901 des.pămоnt cumpărat". оn 1905 satul оncă nu dispunea de şcoală, deşi 95 de copii aveau vоrsta respectivă. оn 1910 оn cele 120 de gospodării de aici trebăluiau 486 de oameni. Presa anului 1913 scria că "satul e molipsit de inochentism". Prin 1915 populaţia, năpădită de epidemii, se micşoră cu 25 de suflete.
La 11 ian.1918 unităţile armatei romвne, chemate de Sfatul Ţării să curme haosul şi anarhia revoluţionară din Basarabia, au ocupat tоrgul Hоnceşti, оnaintоnd spre Nistru. După actul epocal al Unirii, Instituţia romвnă "Casa Noastră" i-a оmproprietărit pe 107 ţărani din Fоrlădeni cu 399 ha de pămоnt. Peste un an statistica оnregistrează aici 259 de bărbaţi şi 318 femei. Aveau şcoală primară, o moară, o cоrciumă.
оn noaptea spre 28 oct. 1929 casa lui Vasile Vătămanu, a fost lovită şi aprinsă de fulger. Soţia a rămas оn viaţă ca prin minune. La 26 aug.1933, оn drum spre Gura Galbenei, Mitropolitul Gurie a făcut un
popas la parohia din Fоrlădeni, unde află cuоntristare că din cei 233 de copii de vоrstă şcolară erau trecuţi оn cataloage numai 87.
In toamna anului 1940 sovieticii au оnregistrat оn Fоrlădeni 879 de suflete, dintre care numai 6 erau de alte etnii, restul - romвni basarabeni. Războiul, оnsă, făcu mare prăpăd оn bărbaţii acestei vetre strămoşeşti.
Alexandru Ganenco, Tudor Ţopa
Bibliografie
Academia Romвnă. Anuarul arhivei de folclor. Bucureşti, 1933, vol. II.
Gurie, mitropolit al Basarabiei. Proce-
sul şi apărarea mea. Denunţarea complotu-lui apocaliptic. Bucureşti, 1937.
Poezia populară a obiceiurilor calendar-istice. Chişinău, 1975.
NOTĂ DE UZ ACTUAL
Cod postal - MD - 3427.Tel. primăriei - 0-234-27-226.
