R-nul Căuseni întemeiat în 1573.
NOTA STATISTICA . (1 dec. 2005). Distanţe: pînă în
c-rul r-nal - 27 km, pоnă la oraşul şi st. c. f. Bender -10 km, pоnă la
Chişinău - 61 km. Gospodării -1.900, populaţia - 4.800 de locuitori.
Moşia satului - 5.225 ha. 30 de agenţi economici, incl. SRL "Fоrlad-
Agro" (2.107 ha), SA "Ghermes-Service" (126 ha), SRL "Anguiama",
coop, agricolă "Ludiana", SRL "Varfolomei", SRL "Afnisar",оntre-
prinderile individuale "Cucovici Vladimir, "Lidia Ciobanu", "Guţu
Olesea" ş. a. Biserica "Sf. Nicolai". Liceu, gimnaziu, casă de cultură,
2 biblioteci, punct medical, grădiniţă de copii, oficiu postal şi staţie
telefonică cu 500 de abonaţi, filială a Băncii de Economii, punct veteri-
nar, stadion, pare. Monument al consătenilor căzuţi оn eel de al Doilea
Război Mondial. 6 iazuri date оn arendă
La 10 km vest de
: Bender, оntre coline
pitoreşti din valea
rоuşorului Gоsca, se
aşterne această
mare şi frumoasă
localitate, оncon-
jurată de păduri, vii
şi livezi. Are оn
vecinătate satele Hоrbovăţ (la nord) şi
Tănătari (la sud).
Anulоntemeierii -1573. Aşa constată Dicţionarul statistic al Basarabiei din 1923. Afirmaţia e susţinută şi de cercetвtorul Vladimir Nicu, autorul оndreptarului bibliografic оn 2 volume "Localităţile Moldovei оn documente şi cărţi vechi'. E оndoielnică afirmaţia din ESM precum că satul Fоrlădeni a fost "menţionat documentar оn 1789". Documentele combat această versiune. оntr-un raport al comandantului Tighinei din 1772 se indică numărul locuitorilor şi al locuinţelor - la Fоrlădeni 19 case.
Aflat оn apropiere de raiaua turcă Bender şi capitala tătarilor din Bugeac, Căuşeni, satul Fоrlădeni a fost pоngărit de invadatori оn repetate rоnduri. Istoria nu ne-a lăsat careva documente. Acest fapt e explicabil. Şi abiaоncepоnd cu sec. XIX, după ce turanicii din Bugeac au fost puşi pe fugă, arhivele devin mai darnice. Documentele оl fac pe savantul Chirtoagă să tragă concluzia că оn 1807 оn Fоrlădeni au fost оnregistrate 20 de familii (100 de persoane) de romвni. Peste doi ani locuiau 50 de familii (280 de persoane). După război оn localitate, alături de romвni, s-au aşezat alogeni şiоn 1818 au fost оnregistraţi 278 de oameni, incl. 151 de romвni şi 127 de ucraineni, iar оn 1827 - 386,' incl. 258 de romвni.
Bisericuţa de lemn din Fоrlădeni a fost construită şi sfinţităоn 1808. Peste 6 ani boierul Vasile Chirtoacă Ion, fondatorul bisericii din sat, s-a luat la ceartă cu preotul Lupul Vartic din Calfa şi 1-a tras de barbă, fapt despre care a scris re vista "Arhivele Basarabiei" nr. 2-3 din 1936.
După anexarea Basa-rabiei la Imperiul Rus оn 1812 moşia Fоrlădeni a fost declarată proprietate a statului. оn 1817 satul оntrunea 40 de gospodării cu 27 de livezi. Peste 10 ani, оn 1827, clerul bisericii "Sf. Nicolai" număra 7 bărbaţi si 5 femei. In Fоrlădeni trăiau 28 de familii de moldoveni (140 de bărbati şi 106 femei), 19 familii de ucraineni (46 de bărbaţi şi 37 de femei); aici mai aveau pămоnt şi cоteva familii de şleahtici, nobili polonezi. In 1835 la biserica din localitate făcea slujbă preotul Timofei Berdna-revski оn vоrstă de 48 de ani.
оn 1850 la Fоrlădeni erau 157 de familii de ţărani de stat (351 de bărbati şi 309 femei). Satul se remarca prin faptul că aici mai trăiau mulţi longevivi: Filip Ciobanu şi Alexei Coţofană - cоte 100 ani, Ivan Pоrev -101 ani, Andrei Sainciuc - 106, Luchian Burcă - 105, Filip Mocanu - 115 ani. 40 de căruţe оn 1854 au fost mobilizate să care din codri fоn pentru escadroanele ţariste de cavalerie. Prin 1835 la vоrsta de 115 ani se stinse din viaţă Alexandru Mocanu.
Recensămоntul oficial din 1859, publicat оn 1861 la Sankt-Petersburg, a fixat оn Fоrlădeni 138 de case, 357 de bărbati şi 309 femei, o biserica ortodoxă. La 23 mai 1859 comerciantul Martоniuc din Bender 1-a dat оn judecată pe Foca Gorohovski, proprietarul unei mari livezi din Fоrlădeni, sub acuzaţia că nu-i оntorsese un оmprumut de bani.
Şcoala parohială a fost deschisă pe lоngă biserica оn 1860. Şi tot atunci
emisarii ţarişti au desf вşurat оn mijlocul ţăranilor agitaţia prin care оi оndemnau să treacă cu traiul pe pămоnturile cazone din Kaukaz şi Crimeia. Preotul Hie Bradu (Bradov), transferat оn 1850 din Şişcani la Fоrlădeni, peste i2ani, la 11 mai 1862, a fost menţionat de Sinod cu o gramotă de laudă "pentru * sоrguinţă оn educarea elevilor". Preotul a trait оn acest sat pоnă оn 1902, decedоnd la 11 noiem.
Statisticianul Alexandr Egunov a fixat оn 1870 la Fоrlădeni 168 de case, 528 de bărbaţi şi 500 de femei, care ţineau 160 de cai, 480 de vite cornute mari, 910 oi. Săteniiоngrijeau 94 livezi şi оnsămоnţau cu cereale 3.151 des. de teren arabil. Şcoala era frecventată de 151 de elevi. Episcopul Chişinăului şi Hotinului, poposindоn 1873 la Fоrlădeni, a notatоn jurnalul său: "copiii cunosc bine rugăciunile". Doi ani mai tоrziu acelăşi Egunov constata: "Fоrlădeni - 170 de case, 503 bărbati şi 459 femei, sat cu multe prisăci". Populaţia suferiseоn timpul holereidin 1872.
La Fоrlădeni оn primăvara anului 1877 fusese plasată secţia 9 de transport a comenduirii armatei ruse, cu 350 de căruţe, care cărau la gara Bender bоrne din pădurile tăiate.
Suprafaţa viilor şi livezilor оn jurul lui 1882 se ridică la 112 des. Recensămоntul din 1897 al localităţilor ce depăşeau 500 de suflete trecu оn registre la Fоrlădenii din plasa Varniţa, jud. Bender, 1.646 de oameni, dintre care ortodocşi - 1.619. Nu erau şcolarizaţi 268 copii оn vоrstă de 5-14 ani. оn 1900 secretarul colegial Vladimir Chirhner era epitrop al şcolii de aici.
Acum un secol, precum informează Dicţionarul geografic a I Basarabiei (Bucureşti, 1904), Fоrlădeni, aşezat pe
ambele maluri ale pоrоului Gоsca, avea la оnc. sec. XX 180 de case cu o populaţie de 1.669 de suflete. Şcoala parohialăоn anul de оnvăţămоnt 1905-1906 aduna оn bănci 60 de băieţi şi 20 de fete.
In 1910 preotul local Vasile Lapinski a cumpărat de la proprietarul Ciriev moara cu aburi. In acea perioadă satul cuprindea 374 de gospodării şi 1.814 locuitori. Qţiva tărani seamănă pentru prima data lucernă. In 1916 satul avea şi o baie. Şcoala parohială la 1 ian. 1918 a fost transmisă şcolii de zemstvă. In acelaşi an, la 14 febr., primarul şi notarul i-au pоrоt pe cei 12 bolşevici care dădeau ţăranilor arme şi оi оndemnau să lupte contra trupelor romвne, chemate de
Sfatul Ţării să facă ordine оn Basarabia cuprinsă de anarhie si rebeliune. Brigada franceză, dislocată оn Fоrlădeni, frоnă entuziasmul revoluţionar al detaşamentului comandat de Vanea Şapovalov, gata să le vină оn ajutir răsculaţilor din Bender оn mai 1919.
După ce Sfatul Ţării la 27 martie 1918 votă Actul epocal al Unirii şi se pu frontieră pe Nistru, anarhia bolşevică şi aţоţarea acţiunilor duşmănoase au fostоnnăbuşite. Totоn acei ani 316 ţărani nevoiaşi din Fоrlădeni au primit prin Instituţia romвnă "Casa Noastră" 1.174 ha de pămоnt confiscat din moşia Scroafa a funcţionarului venetic S. Lermontov. Plugarii оmproprietăriţi cu pămоnt se puseră vоrtos pe muncă, pe arii creşteau scоrte оnalte de snopi, lucrau din răsputeri batozele. Sporea averea. se оnmulţea populaţia.
La оntorsătura evenimentelor din 1940, autorităţile sovietice au numărat оn Fоrlădeni 552 de clădiri şi 2.800 de locuitori, dintre care 2.134 erau de etnie romвnă. Maria Petrova născuse 22 de copii. dintre care 12 au supravieţuit epidemiilor, războiului. La 24 aug. 1944, după ce valul de foe a ajuns la Volga şi făcea caleоntoarsă, batalioanele sovietice au pus iarăşi stăpоnire pe Fоrlădeni.
Constantin Vicol a adunat din podgoriile satului 2.500 de mine, 12.000 de obuze şi 320 de grenade, un colosal arsenal al morţii. Ziarul "Sovetskaia Moldavia" din 5 oct. 1945 scria că satul Fоrlădeni dăduse оn fondul Armatei Roşii 3.600 puduri de pоine. Nu spunea cоţi bărbaţi au venit de pe front оn cоrje, schilodiţi de gloanţe şi schije, cоţi au rămas оngropaţi pe meleaguri străine. Abia după 60 de ani de la Victoria asupra fascismului, Cartea MemoriejpubWcв integral acest pomelnic sinistru:
Simion Bezusenco (1902-1945), Andrei Burcă (1923-1945), Gheorghe Burcă (1924-1945), Ion Burcă (1913-1944), Nicolae Burcă (1922-1944), Vasile Burcă (1905-1945), Alexei Burlac (1923-1945), Alexei Calmоc (1921-1945), Nicolae
Ceban (1926-1945), Pentru A.Ceban (1923-1945), Petru S. Ceban (1925-1945), Ion Cebotari (1911-1945), Tudor Chisin (1924-1945), Andrei Colisnicenco (1902-1945), Nicolae Costeţchi (1926-1945), Andrei Cucovici (1925-1945), Gheorghe Cucovici (1902-1945), Ion Cucovici (1909-1941), Nicolae Cucovici (1909-1944), Pintilie Doroşenco (1925-1945), Stefan Doroşenco (1918-1945), MihailGangan (1917-1945), Pintilie Gangan (1919-1945), Sergiu Gangan (1913-1945), Simion Gangan (1913-1945), Tudor Gangan (1923-1945), Vasile Gangan (1923-1945), Anastasie Gojan (1912-1945), Gheorghe Gojan (1918-1942), Pintilie Gojan (1918-1945), Stefan Gojan (1915-1945), Ion Gorbatiuc (1925-1945), Daniel Greadcenco (1909-1945), Luca Greadcenco (1908-1945), Procopie Greadcenco (1915-1944), Vasile Greadcenco (1914-1945), Ion Guţu (1910-1945), Stefan Guţu (1920-1941), Vasile Guţu (1921-1945),
Alexandru Josan (1898-1945), Ion Josan (1921-1945), Ion C. Manza (1920 -1945), Ion T. Manza (1921-1945), Vasile Morari (1921-1945), Nazarie Moraru (1926-1945), Mihail Mostovoi (1911-1944), Nichita Munteanu (1907-1945), Mihail Olari (1920-1945), Hie Pascari (1912-1944), Alexei Paşcan (1916-1945), Dumitru Paşcan (1907-1945), Nicolae Paşcan (1906-1945), Alexandru Petrov (1918-1945), Epifan Petrov (1909-1943), Ion Petrov (1914-1945), Timotei Petrov (1906 -1945), Ion Plămădeală (1923-1945), Vasile Plămădeală (1916-1945), Gheorghe Plesca (1908-1944), Maxim Plesca (1914-1945), Mihail Plesca (1923-1945), Petru Pleşca (1924-1945), Tudor Pleşca (1911-1945), Vladimir Pleşca (1900-1945), Hie Prohorenco (1919-1945), Matei Prohorenco (1923-1945), Andrei Railean (1908-1944), Hariton Railean (1903-1944), Leontie Railean (1910-1941), Ion Rogai (1907-1945),
Mihail Rogai (1914-1945), Nicolae Roşca (1917-1945), Stefan Surdu (1924-1945), Andrei Şapoval (1909-1945), Ion Şapoval (1907-1941), Tudor Şapoval (1909-1945), Ion Tofвn (1924-1945), Sava Tofan (1915-1945), Anton Vataga (1918-1945), Alexei Vengher (1912-1945).
O pagină tragicв au lăsat оn istoria Fоrlădenilor şi deportările staliniste. Primul pe care comisarii roşii 1-au expediat arestat оn 1941 оn Siberia era fostul primar Vasile Burcă (n.1887), urmat de soţia Maria, fiica Nataliţa, feciorii Anton, Alexei şi Mihail. Tot оn 1941 au fost mоnaţi sub arme оn reg. Omsk şi Tiumen Vera Beşleagă, Feodosia Caramanuţă, Fevronia Caramanuţă, Parfenie Caramanuţă, Pavel Caramanuţă, Agripina Dorosenco, Anastasia Dorosenco, Chiril Dorosenco, Eudochia Dorosenco, Dumitru Dorosenco, Fevronia Dorosenco, Fiodor Dorosenco, Ignat Dorosenco, Ion Dorosenco, Maria Dorosenco, Matvei Dorosenco, Mihail Dorosenco, Moisei Dorosenco, Vasile Gh. Dorosenco, Vasile M. Dorosenco, Anton Hangan, Elizaveta Hangan, Iulia Hangan, Maria Hangan, Natalia Hangan, Nicolae Hangan, Vasile Hangan, Fiodor Olaru, Stepanida Olaru, Terinte Olaru, Fedora Pleşca, Matei Pleşca. Toţi au fost reabilitaţi tocmai peste 5 decenii, cоnd mulţi dintre ei оşi pierduse urmele оn cimitire anonime din pădurile siberiene.
Pentru "colaboraţionism" şi ignorarea legilor sovieticeоn anii 1944-1946 au fost condamnaţi la muncă silnică Petru Blajenco, Chiril Colesnicenco, Iacov
Criviţchi, Ion Gojan, Hie Mоnza, Grigore Olaru.
0 amploare şi mai mare au luat deportările după război, cоnd zeci de gospodari au fost trecuţi оn categoria "chiaburi" şi izgoniţi forţatоn reg. Tiumen. In noaptea afurisită de 6 iulie 1949 au fost smulşi din cuiburile strămoşeşti alte 41 de persoane: Axenia Blajenco, Teoctist Burcă, Axenia Cocovici, Maria Cocovici, Matvei Cocovici, Nadejda Criviţchi, Nicolae Criviţchi, Sofia Criviţchi, Anastasia Guţu, Matvei Guţu, Solomia Guţu, Vasile Guţu, Elizaveta Hangan, Mihail Hangan, Natalia Hangan, Sofia Hangan, Trifan Hangan, Vasile Hangan, Vera Hangan, Eudochia Mоnzu, Maria Mоnzu, Anastasia Musteaţă, Elizaveta Musteaţă, Dumitru Musteaţă, Ion Musteaţă, Olga Musteaţă, Petru Musteaţă, Elena Petrov, Ivan Petrov, Anastasia Surdu, Vasile Surdu, Alexandra Şapoval, Constantin Şcemenenco, Eudochia Şcemenenco, Ion Şcemenenco, Tatiana Şcemenenco, Alexei Zdoroveţchi, Ana Zdoroveţchi, Andrei Zdoroveţchi, Maria Zdoroveţchi, Nicolae Zdoroveţchi.
8 bărbaţi din Fоrlădeni (Constantin
Gоlcă, Anatol Guţu, Tudor Josanu, Simion Nogai, Filip Petrov, Filip Prohorenco, Ion Pleşca şi Valeriu Rozlovan) şi-au stricat sănătatea la sarcofagul de la Cernobоl.
Alţi cinci bravi eroi s-au acoperit de glorie оn anul 1992 оn luptă cu mercenarii din Bender, pentru libertatea meleagului natal. Ziarul "Moldova Suverană" din 26 aug. 1992 povestea despre lupta data la Fоrlădeniоn ziua de 7 iulie, cоnd băştinaşii, susţinuţi de poliţie, i-au fugărit pe gardiştii şi cazacii оnarmaţi pоnă la Gоsca. Dar оn această оncăierare au căzut cu moarte vitejească trei consăteni - Serghei Ciobanu, Serghei Doroşenco şi Simion Juravschi. оn acele zile cumplite şi-au mai pus viaţa pe altarul independenţei şi demnităţii nationale Andrei Răileanu şi Vasile Gojan. Ultimul absolvise şcoala medie din satul natal şi muncea şofer la Bender, la 2 aprilie căzuse оn luptă cu separatists la Varniţa. Toţi cinci viteji sоnt оnmormоntaţi оn cimitirul din Fоrlădeni.
оn martie 1991 adunarea repre-zentanţilor din Fоrlădeni, оn numele a 4.676 de locuitori, s-a declarat hotărоt contra referendumului unional de reanimare şi păstrare a URSS.
Astăzi la moara vieţii paşnice se macină făină făuritoare. Populaţia a depăşit 4.800 de cetăţeni. La liceul din localitate fac carte. 583 de elevi, la gimnaziu - 165. Case de copii de tip
familial au Liuba Roşca şi Elena Manza. SRL "Fоrlad-Agro" (condusă de Mihai Panţa), lucrează 2.107 ha de pămоnt. Cooperativa agricolă "Ludiana" (condusă de Ludmila Şapoval) prestează servicii tehnice. Vladimir Cucovici a pus оn funcţiune o brutărie, moara şi oloiniţa. Roman Pleşca a deschis un complex comercial ("SRL "Varfolomei"). Larisa Blajenco a pus la dispoziţia populaţiei o staţie de aprovizionare cu combustibil (SC "Blaj-Petrol"). Andrei Petrov creşte plante medicinale (SRL "Afnisar"). Ludmila Gangan a deschis o farmacie particulară, cоteva оntreprinderi comerciale poartă numele proprietarilor - "Lidia Ciobanu", "Natalia Chisim", "Olesea Guţu", "Nicolae Cebanevici", "Liuba Cucovici", ASECOOP-ul оşi are magazinul "Hagimus", activează оn sat Asociaţia de economii şi оmprumut a cetăţenilor. Deci, la Fоrlădeni pulsul vieţii bate din plin.
în funcţia de primar a fost ales оn 1995 agronomul Filip Şapoval, care de acum 10 ani se bucurв de această onoare. оn broşura "Acolo unde omul sfinţeşte locul, nu оntоrzie nici norocul" (Chişinău, 2000) el оşi оmpărtăşeşte convingerea: "Pămоntul şi mijloacele de producţie trebuie să se concentreze оn mod natural оn mоinile celor care ştiu, pot şi vor să organizeze o producţie agricolă modernă".
Tudor Ţopa
Bibliografie
Atlasul lingvistic moldovenesc, vol.1. Chişinău, 1968.
Anuarul Romвniei pentru comerţ, industrie, meserii şi agriculture. Bucureşti, 1925-1926.
Anţupov I.A. Gosudarstvennaia derevnea v Bessarabii v XK veke. Chişinвu, 1966.
Otciotо, dokladо, smetо, raskladki Benderskoi uezdnoi zemskoi upravо 1885 goda. Chişinău, 1885.
NOTA DE UZ ACTUAL
Cod postal -MD-4314.Tel. primăriei - 0-243-57-236.
