FILIPENI
R-nul Leova. Atestat la 17 iulie 1757
NOTĂ STATISTICĂ . R. Sărata. Distanţe: pînă în c-rul
r-nal -7 km, pоnă la st. c. f. largara -32 km, pоnă la Chişinău -107 km.
Gospodării - 983, populaţia - 3.816 locuitori, оn marea lor majoritate
basarabeni de etnie română, alături de care trăiesc cоteva familii de
ucraineni, bulgari, găgăuzi. Populaţia adultă alcătuieşte 2.115 persoane,
pensionarii - 615, copii de vоrstă şcolară - 681, preşcolarii - 405. Spaţiul
util pentru locuinţe (spaţiul intravilan) se cifrează la 79.659 mp. Biserică
creştină ortodoxă "Sf. Constantin şi Elena". Şcoală medie de cultură
generală, 2 biblioteci, casă de cultură, oficiu postal, centru de informaţii
şi telecomunicaţii cu 650 de abonaţi, 3 mori, 2 oloiniţe, 10 magazine şi
baruri. Drumuri - 26 km. Fondul funciar - 2.659 ha, inclusiv 2.463 ha
arabile, plantaţii multianuale - 380 ha. Monument al consătenilor căzuţi
în cel de al Doilea Război Mondial.
În preajma
Prutului răcoreşte cu
apa sa şi s. Filipeni.
Dealul dinspre Leova
urcă la altitudinea de
148 m, eel dinspre Tigheci are 219 m.
Această aşezare a dat semne de viaţă
оn cronicile timpului la 17 iulie 1757. (L.
T. Boga. Documente basarabene, vol.
XIV. Chişinău, 1931), apoi a urmat o
tăcere оndelungată pоnă la 30 sept. 1878,
cоnd 58 capi de familii din "cătunul
Filipeni" s-au pricopsit cu loturi de pămоnt
pe moşia satului Hănăşenii Noi, unde
Mănăstirea "Sfоntului Mormоnt" poseda
5.520 des. de pămоnt arabil şi 54 des.
is pădure.
Şcoala parohială din Filipeni s-a
deschis оn 1893, deci satul avea şi biserică. Peste doi ani filoxera pricinui mari pagube celor 95 de vii extinse aici pe o suprafaţă de 33 de desetine.
300 de gospodării şi 1.159 de locuitori, iată cu ce se mоndrea оn 1910 satul Filipeni, care de acum trei ani avea biserică nouă zidită din cărămidă pe locul celei vechi de lemn. оnvăţătorul şcolii parohiale Mina Veiniciuc la 28 martie 1911 fusese decorat cu medalia de argint "Pentru sоrguinţă". larоn 1912 recruţii din Filipeni au fost transportaţi cu vaporul de la Leova la Reni, comunica ziarul "Bessarabskaia jizni" din 17 noiem. Adică pe Prut naviga şi un vapor. Poşta se afla оn tоrgul Leova, la o depărtare de 6 verste.
оn toamna anului 1922, оn cadrul reformei agrare basarabene declarate de Sfatul Ţării şi decretată de Regele Romвniei, 496 ţărani din Filipeni au fost оnzestraţi cu 2.831 ha de pămоnt.
Dicţionarul statistic al Basarabiei, editat оn 1923 la Chişinău, constată că satul Filipeni din jud.Cahul "a fost оntemeiat cu ocazia оmproprietăririi făcute sub Cuza-Vodă оn 1864". In realitate cătunul de pe moşia Mănăstirii "Sf. Mormоnt" din valea rоului Sărata fiinţaоncă din sec.XVIII. Improprietărirea din 1922 оi dădu un nou imbold de dezvoltare.
In 1933 populaţia din Filipeni număra deja 1.992 de locuitori. Ion Băt avea moarв, Toader Antonio - cоrciumă.
Flori si suflet.
Autorităţile sovietice оn 1940 au găsit оn Filipeni 2.409 oameni (2.358 de moldoveni, 25 de ruşi, 31 de persoane de alte etnii). Au apărut pentru prima data оn registre si Filipenii Noi cu 47 de locuitori. оn ajunul războiului satul număra 499 de clădiri, peste care la sf. lunii iunie 1941 se năpustise aviaţia si artileria hitleristă. Iar peste trei ani, la 25 aug. 1944, aici descălecă Corpul 6 infanterie de gardă comandat de generalul Kotov. Zeci de filipeneni оncadraţi оn trupele sovietice au plecat cu frontul mai departe spre Berlin. Mulţi din ei au rămas pe vecie оn morminte ostăşeşti comune pe
meleaguri străine. La vatră n-au revenit: Vasile Antoniu (1907-1945), Gheorghe Banu (1920-1945), Constantin Bădărău (1916-1944), Dumitru Bălţătescu (1923-1945), Eugeniu Bivol (1922-1945), Mihai Boesteanu (1922-1945), Gheorghe A. Boico (1900-1945), Gheorghe I. Boico (1925-1945), Vasile Bolboceanu (1920-1945), Ion Bostan (1925-1945), Luca Bostănică (1922-1945), Alexandru Botez (1901-1945), Luca Busuioc (1924-1945), Timotei Busuioc (1921-1945), Alexandru Caraman (1918-1945), Ion Chihai (1921-1944), Dumitru Chirilă (1908-1945), Alexandru Comerzan (1922-1945), Ion Comerzan (1923-1945), Luca Comerzan (1922-1945), Vasile Comerzan (1908-1945), Ion Crucerescu (1912-1945), Eudochim Cucos (1910-1945), Andrei Diacov (1921-1945), Vasile Dima (1909-1945), Ion Dimcea (1924-1945), Ion
Gangan (1925-1945), Vasile Gheorghiu (1913-1945), Gheorghe Gherman (1923-1945), Tudor Gherman (1925-1945), Andrei Grosu (1918-1945), Dumitru Gudumac (1916-1945), Gheorghe Gudumac (1912-1945), Alexandru Gursun (1922-1945), Gheorghe Hodoroabă (1913-1945), Dumitru Hohlov (1918-1945), Dumitru Lungu (1902-1945), Ion Lupu (1924-1945), Gheorghe Mihailov (1925-1945), Ilarion Moldovanu (1922-1945), Gheorghe Negru (1925-1945), Stefan Nemteanu (1925-1945), Ion Obreja (?-1945), Dumitru Posmag (1924-1945), Gheorghe Postică (1925-1945), Constantin Raileanu (1919-1945), Constantin Rangu (1921-1945), Nicolae Sobol (1908-1945), Chiril Soloviov (1924-1944), Ion Starciuc (1917-1945), Sava Starciuc (1914-1945), Luca Surdu (1921-1945), Tudor Surdu (1913-1945), Vasile Surdu (1924-1945), Andrei Ţоcău (?-1945), Nicolae G. Ţоcău (1924-1945), Nicolae I. Ţоcău (1909-1945), Tudor Zagoreanu (1926-1945), Constantin Zaharia (1924-1945), Vasile Zaharia (1923-1945), Ion Zatic (1918-1945).
Vladimir Banu Nicolae Boesteanu
Răriseră simfitor populaţia şi
deportările masive staliniste. In 1941 din Filipeni au fost strămutaţi оn reg. Akmolinsk şi reabilitaţi peste 5 decenii:
Gheorghe Baba, Iachim Buzdugan, Alexandru G. Dima, Alexandru Al. Dima, Elena Dima, Feodosia Dima, Ioana Dima, Susana Dima, Gheorghe Lupu, Ioana Lupu, Ion Lupu, Luca Lupu, Maria Gh. Lupu, Maria I. Lupu, Vladimir Procopii, Ana Şuiu, Elena Şuiu, Gheorghe Gh. Şuiu, Gheorghe I. Şuiu, Gheorghe I. Şuiu, Constantin Şuiu, Ion G. Şuiu, Ion Gh. Şuiu, Ion I.Şuiu, Maria Şuiu, Sofia Şuiu, Vladimir Şuiu.
In 1946 a fost condamnat la detenţie оntr-un lagăr de muncă silnică şi reabilitat оn 1991 Gheorghe Dima. оn 1949 au fost supuşi represiunilor Ana Baba, Gheorghe Baba, Maria Baba, Zinovia Baba, Fiodor Bostănică şi Maria Hanganu, deportaţi оn RASS Bureat-Mongolă.
Şi la recensămоntul din 1 aug. 1949 satul Filipeni s-a pomenit numai cu 1.234 de oameni, оn jumătate mai puţin decоt pоnă la război.
K-zul "Kirov", organizat aici, o habă
de timp оnregistra anumite succese оn
viticultură şi pomicultură, legumicultură,
creşterea animalelor. оn 1975 realizase
producţie оn valoare de peste 4 mln. rub.,
avea 98 de tractoare, 28 de
autocamioane, 19
combine, construise
un mare frigorifer de
pвstrare a fructelor şi
legumelor, blocurile
şcolii medii, casă de
cultură, punct
medical, grădiniţă de
copii, alte obiecte de
menire social-
culturală. Dar prin
anii nouăzeci a dat faliment, ţвranii au fost оmproprietăriţi cu pămоnt şi cota valorică, viaţa şi munca lor au pornit pe un nou făgaş, al economiei de piaţă.
оn 1981 Victor Tataru (n. 9 ian. 1962) a fost adus din Afganistan оn sicriu la оntreprinderea internaţională "Romanovca", de unde a fot mobilizat de CMR Leova. 6 luni şi-a făcut serviciul la Aşhabad, din 1981 a luptatоn Afganistan şi a fost răpus de gloanţe. Post-mortem a fost decorat cu ordinul "Steaua Roşie", e оnmormоntat оn Filipeni.
оn Afganistan a căzut оn lupte şi Vladimir Banu (1964-1983). Cu cele 8 clase terminate a lucrat оn kohoz, оn martie 1982 a fost inclusоn serviciul militar activ. A participat la 10 operaţiuni de lupte оn Afganistan. Fiind rănit grav, la 29 dec. 1983 a murit оn spitalul militar din Taşkent. Medalia "Pentru vitejie". E оnmormоntat оn Filipeni.
Peste un an, оn 1984, a venit din Afganistan оncă un sicriu de zinc, căzuse оn bătălii şi Nicolae Boeşteanu (n. 27 sept. 1965), care fusese luat оn armată de la f-tea de fizică a In-lui Pedagogic din
Chişinău. La 2 sept. 1984 a fost rănit mortal оntr-un atac din provincia Forih. E оnmormоntat оn satul natal.
Recensămоntul din 1979 a constatat оn Filipeni 1.538 de bărbaţi şi 1.654 de femei, eel din 1989 -1.645 de bărbaţi şi 1.616 femei. Recensămоntul din 5-12 oct. 2004 aоnsumat aici 3.277 de suflete umane.
Populaţia tiin Filipeni n-a susţinut оn martie 1991 referendumul unional de reformare şi păstrare a URSS.
Baza economică a localităţii o alcătuieşte Fondul funciar al primăriei, care se cifrează la 2.659 ha, incl. vii şi livezi -380 ha, terenuri arabile - 2.463 ha, păşuni -794 ha, plantaţii forestiere -35 ha, terenuri ocupate de apă - 80 ha. Bugetul local anual e de circa 1 mln. 200 mii lei. In teritoriu activează biserica "Sf. Constantin şi Elena", şcoala de cultură generală, 2 biblioteci (pentru adulţi şi pentru copii), un centru de sănătate, 2 grădiniţe de copii, organizaţia obştească "Fundaţia şcolară", 3 mori, 2 oloiniţe, 10 magazine şi baruri.
Ion Domencu
Bоbliografie
Anuarul Romвniei pentru comerţ, Industrie, meserii si agricultură. Bucuresti, 1925-1926.
Cretu V. Judetul Cahul economic. 1927-1937. Cahul, 1938.
Egunov A.N. Bessarabskaia gubernia v 1870-1875 godah. Pereceni naselennоh mest. Chişinău, 1879.
Panaitescu S. Valurile lui Traian din Basarabia. Bucuresti, 1926.
NOTA DE UZ ACTUAL
Cod postal - MD-6319. Tel. primăriei - 0-263-40-236.
