R-nul Edinet. Atestat la 3 iulie 1573
NOTA STATISTICA . Distanţa pînă la c-rul r-nal -13 km,
pоnă la st. c.f. Brătuşeni - 30 km, pоnă la Chişinău - 220 km. R.
Draghiştea. Gospodării -1.084. Populaţia - 3.149 oameni. Apţi de muncă
-1.430. Pensionari şi invalizi - 953. Moşia - 3.127 ha. Agenţi economici -
7. Gosp. semincieră de elită "Feteşti". Carieră de piatră şi prundiş.
Centru de sănătate, biserică, farmacie, casă de cultură (400 de locuri), 2
biblioteci, şc. medie (640 locuri), grădiniţă de copii, baie, 9 magazine,
stadion, 2 oloiniţe, monument, moară.
Poetul şi publicistul Anatol Gujel scria: "Aţi auzit de : Draghişte? Dacă nu, vă sfătuiesc s-o vedeţi, numaidecоt. Opriţi-vă la Feteşti. La o azvоriitură de băţ de Valea Hrişenilor
zepe o pădure fara pereche. Acolo
-ge Draghiştea. Poate, singurul rоu de
-: pămоnt, care poartă neоntrerupt,
-mele iubitei". Cele mai frumoase locuri Draghiştea
străbate pe segmentul dintre Trinca şi
оteşti, nişte privelişti cu
ievărat оncоntătoare. Ba că,
:indu-se de pietroaie enorme,
r.evoită să sară de pe un prag
i altul, ba că e strоnsă ca оn
'.ingi оnalte, ba că оşi lărgeşte
-jsc albia, ca apoi tot atоt de
_sc să şi-o strоmtoreze la
v.:ă. ba ca la fel de vertiginos
:: oară prin tufari şi păduri
оse... Locuri paradisiace,
:uri dezlănţuite, locuri răsco-
:are. Astfel, schimbоndu-şi
piesajele la tot pasul, rоul Draghiştea intră оn Feteşti.
Fetesti. Schema de landsaft.
Defileurile ei, trecătorile оnguste, amfiteatrele naturale, atolurile, recifele, mulţimea de specii de vegetaţie oferă savanţilor un larg cоmp de activitate. Nu оmtоmplător оn lumea savantă există termenul, desigur, conventional, Amfiteatrul de la Feteşti. Dealurile оnalte coboară domol pоnă la 100 m, la vale dinspre vest, nord şi est, concentrоnd ca оntr-o arena satul. De aici şi termenul cu pricina. Natura a creat o trecătoare foarte pitorească de 68 de ha, mai ales, pe malul stоng al Draghiştei. Stоnci оnalte, pleşuve,
adesea total dezgolite, cu grote şi peşteri aproape inaccesibile, pe sub care vuiesc оncontinuu Draghiştea şi numeroase izvoare, şerpuind printre copaci şi tufari, alcвtuiesc un anturaj cu adevărat montan. Pe la marginile sectorului f orestier se mai poate оntоlni verigariul, un tufar aproape dispărut din cauza calităţilor sale colorante. Materialul lemnos al bogatei vegetaţii de aici оl alcătuiesc оn temei stejarul peţiolat şi stejarul pufos, dar şi carpenul, arţarul, vişinul mohaleb.
Cea mai оnaltă altitudine se află оn partea dreaptă a Draghiştei şi urcă pоnă la 248,1 m deasupra nivelului mării, iar stоnca cea mai оnaltă de pe malul stоng e Stоnca Rediului- 230 m. In partea de sud-est a satului trece traseul Feteşti-Edineţ. E o trecătoare оn temei uscată, ocrotită dinspre vest de Stоnca Bunicului, оntrucоtva оntinsă spre nord-vest. Are o оnălţime de 90 m, frunte pleşuvă, pe ea s-au găsit pietrişuri carpatine şi fragmente de obiecte folosite de omul străvechi, care a trait aici cu cea 5.000 de ani оn urmă. 5 silişti diferite au оntemeiat aici aceşti străstrămoşi ai noştri, oameni cu mod de viaţă sedentar. Ei оşi făceau casele din lut, uneori cu două niveluri, erau agricultori,
crescători de vite, practicau diferite meşteşuguri gospodăreşti (confecţionarea uneltelor de lucru, modelarea vaselor de lut etc.). Strămoşii оncă de pe atunci iubeau lucrurile frumoase, ei оşi оmpodobeau oalele şi celelalte obiecte de lut cu brоuri incizate şi pictate. Toate aceste siliştiоnsă au ars. Le-au ars, probabil, nomazii războinici de cоmpie, dovadă fiind obiectele şi resturile de obiecte descoperite. Alte vestigii arheologice de aici denotă epoca eneolitului (mileniile IV-III о. e.n.).
Cu 3.000 de ani оn urmă pe aceste locuri s-a format un alt sat, dar şi acesta a оmpărtăşit soarta celorlalte. Obiectele găsite sоnt tipice pentru epoca bronzului (sec. XIV-XII о. Hr.). Dar şi cele 8 movile de pămоnt cu mormintele invadatorilor nepoftiţi vorbesc urmaşilor despre timpurile neliniştite de cоndva. Aşa că nu expiră interesantele descoperiri ale arheologilor pe aceste locuri.
Cercetătorul Vladimir Nicu a pus cu toată amabilitatea la dispoziţia Fundaţiei "Draghiştea" bogatul său fişier istoric, precum şi multe alte materiale şi texte scrise. Domnia sa a descoperit şi un document străvechi, dotat cu 3 iulie 1573,
оn care e pomenit satul Hriţeni, situat aproape de Hrinceşti, Cujba, Fileuţi. Se ştie că Feteştii de azi initial au purtat numele de Hriţeni, Griţeni, Hrătăni, Hriteni, Hritinii, apoi Fedeştii, Fiteşti, Feteştiu, dar e posibil că şi Hriţcova, conform unui htisov din 1440, ori nu degeaba pоnă azi aici există şi toponimul Valea Hriţenilor.
Informaţii curioase ne of era un ispisoc de la Radu Mihnea Voievod din 20 apr. 1617, care susţine că pentru moşia s. Fedeştii pe Prut erau ispisoace de la Alexandru Voievod, de la Petru Voievod, de la Aron Voievod şi de la irimia Vodă. Concretizăm anii de domnie ai acestor domnitori: Alexandru eel Bun - 1400-1432, Petru Rareş - 1447, 1448-1449. Aron- 14511452, 1454-1455, 1455-1457, leremia Movilă - 1595-1600, 1600-1606. Deci, de cоnd e satul Feteşti?
Noi rămоnem la atestarea din 3 iulie 1573, pentru că ni se pare mai concretă. Or, şi istoricul M. Costăchescu ("Documente moldoveneşti de la Bogdan Voievod") printre satele lui Luca Arbore găseşte şi s. " Hriţeni pe Drabişte" оntr-un document de la leremia Movilă Voievod semnat pe 6 apr. 1596, adică doar cu
20 de ani mai tоrziu. Se ştie că urmaşii portarului de Suceava Luca Arbore, оntr-adevăr, aveau pe aici moşii, incl. la Trinca, fapt ce se confirmă şi printr-o gramotă din 6 apr. 1606 a aceluiaşi leremia Movilă (Moghilă) cu privire la o hotămicire a moşiilor de aici. Domnitorul оi оntărea s. Hriteni "cu moară оn Drabişte" lui Dumitru Ponciu şi surorii sale Agafia. Documentul e menţionat în mai multe studii istorice.
Moşia aceasta, pe parcurs, a avut, ca şi celelalte, mai mulţi stăpоni, dar satul era mic. Administrate militară rusă оn 1774 fixează aici 23 de gospodării, din care numai cea a preotului Andrei e scutită de bir ţarului rus. Chiar şi Vomicul Gheorghiţă Scoarţă e impus să plătească birul. In vol. 3 al "Lucrărilor comisiei ştiinţifice guberniale de arhivă din Basarabia" citim cum că satul avea o biserică de lemn din a. 1792. Bine, dar ce făceau aici preotul Andrei оn 1774? Să presupunem că făcea slujbele оntr-o оncăpere acomodată. Această biserică, se vede, a fost refăcută, deoarece оn "Episcopia Hotinului" (Chişinău, 1930) se spune că biserica cu hramul Sf. Arh. Mihail e din 1882. E uşor să presupunem, că acesta e locaşul nou,lărgit, deşi e la fel zidită din lemn. оn prezent se apropie de finisare o nouă clвdire a bisericii. Construcţia a оnceput оncă la 31 iulie 1939, dar оn toamna aceluiaşi an lucrările au fost stopate, ca să fie reluate abia оn 2001. Acum biserica va avea hramul "Sfоnta Treime"
In 1817 o jumătate de sat era de stat, iar altă jumătate - răzвşească, moşia lui era alcătuită din 350 fălci de fоneaţă, 350 fălci de arătură, 210 e imaşuri, 50 -de pвdure, o livadă, o moară (a preotului). Satul оntrunea 109 gospodвrii, 10 vвduve, 19 burlaci. Clerul era compus din 2 preoţi, 2 dieci, un paracliser.
Liniştea şi tihna satului se cam termină cu venirea boierului Strвtescu la stăpоnirea moşiei. El nu numai că le exploatează hrăpareţ munca, el le ia şi pămоntul. El şi boieroaica Drakonova. De aceea şi nu prea creşte satul. Căci oamenii fug de sărăcie. оn 1849, către Anul Nou, Fetestii aveau doar 180 de suflete, оn 1856 - 92 de familii, оn 1859 - iar 109 case (dar 569 de suflete?). Poate e vreo -eroare în documente.
оn 1861 se deschide şcoala parohială bisericească.
Bibliografie
Anuarul învătămîntului primar. Bucureşti, 1933.
Bezviconi Gh. Boierimea moldovei dinte Prut şi Nistru. Vol. 1. Bucureşti, 1940.
Costăchcscu M. Documente moldove-neşti de la Stefan eel Mare. Iaşi, 1933.
Expunerea de situaţie a judeţului Hotin pe anul 1934. Chişinău, 1935.
Ghibănescu Gh. Ispisoace şi zapise. Vol. II, partea I. Iaşi, 1909.
Iorga N. Din ţinuturile pierdute. Boieri şi răzeşiоn Bucovina şi Basarabia. Bucureşti, 1912.
Krasnaia kniga Moldavskoi SSR. Chişinău, 1978.
Porucik F. S. Gheologhia Bessarabii. Chişinău, 1978.
NOTA DE UZ ACTUAL
Cod postal - MD-4627. Tel. primăriei - 0-246-62-202
