R-nul Stefan Vodă. Atestat în 1703
NOTA STATISTICA . Suprafaţa moşiei 3.031 ha. Distanţa pînă la
c-rul r-nal - 9 km, pоnă la gara c. f. Căuşeni - 23 km, pоnă la Chişinău -
126 km. Biserică de piatră (1856). Gospodării -1.076. Populaţia -3.227
de locuitori,оn mare majoritate moldoveni. SRL "Rasteia", şcoală
medie, grădiniţă de copii, casă de cultură, bibliotecă publică, punct
medical, oficiu postal, 5 magazine, stadion, moară, 3 oloiniţe. Fondul
locativ - 47 mii mp.
Comuna Feşteliţa este
situată оntre urcuşurile
colinelor din valea
pоrоului Bebei, оn
nordul raionului
Stefan Vodă, la o
distanţă de 9 km de
centrul administrate.
Este оn vecinătate cu
comuna Răscăieţi la o
iepărtare de 12 km, la est cu aşezarea
Marianca de Jos - la un interval de 3 km,
3 sud-est - cu satul Semionovca, iar la
nord se оnvecinează cu comuna Ermoclia,
situată la 6 km. Relieful este divers,
sesurile alternоnd cu coline şi văi.
Dredomină cernoziвmul, un strat de
p.umus cu mult mai adоnc decоt оn orice
ţară din Europa Centrală.
Microtoponimele cele mai frecvent
utilizate de locuitorii satului sunt: La
Harmane, оn sud-estul aşezării; Hоrtopul,
ramificaţie de stоnga a văii Hagilar; Valea
crasinului, оn nordul satului; Sărături, loc
re valea Ermocliei; Valea lui Ene,
ramificaţie de stоnga a Văii Grădinilor.
Referitor la apariţia localităţii оn :reaţia orală dăinuie cоteva legende. Una
dintre ele, оnregistrată de noi оn 1975, de la moş Petru Moga, un om trecut de 70 de ani, legendă ce pare a fi mai aproape de adevăr, spune că, cică, pe timpuri străvechi spaţiul unde se află localitatea era foarte bogatоn păşuni. Aici veneau ciobenii cu turme de oi de prin părţile muntoase şi оşi ridicau sălaşe. Deseori păstorii se оndepărtau la cоţiva kilometri de aşezarea lor. De aceia pentru a deosebi bordeiele lor de altele, ciobanii din partea locului оşi feşteleau, adică оşi vopseau sălaşele cu ce puteau. Cоnd vecinii оi оntrebau de unde sunt, cei din aşezarea cercetată răspundeau: "De la bordeiele feştelite". Cu timpul acest termen s-a оnrădăcinat şi satul poartă numele Feşteliţa şi azi. Adevărul, totuşi, e altul. Unele documente vechi şi dicţionare onomastice ne arată numele Fоşu şi Fоşcu (N. A. Constantinescu). Deci, pe la 1703, cоnd apare prima atestare documentară a localităţii оn cauză, locul, unde fusese săpat primul bordei a! viitorului sat, purta numele unei persoane Fоrştea, de la care a apărut toponimul Fоştelniţa, derivat apoi оn Feşteliţa. Totuşi, să apelăm şi la documentele
timpului, pe care am reuşit să le depistăm. Astfel, оn Dicţionarul statistic alBasarabiei, editat la Chişinău. оn 1923, citim: "Feşteliţa sau Fişteliţa. Vechi sat moldovenesc оnfiinţat pe la 1703. Acest sat a fost demult părăsit de populaţie din cauza năvălirii turcilor şi tătarilor". Aceeaşi data de atestare documentară este menţionată şi de Vladimir Nicu оn lucrarea sa Localităţile Moldovei оn documente şi cărţi vechi, cоt şi оn alte surse. оntrucоt pоnă оn prezent n-am descoperit un document mai timpuriu privind data fondării satului o luăm pe aceasta drept punct de reper.
In aceasta ordine de idei, arheologul Ion Hоncu scrie: "Pe moşia acestui sat s-au păstrat 8 movile funerare, acestea fiind dovezi materiale că aici au făcut popas, cu sute şi chiar mii de ani оn urmă, cete de nomazi".
Din punct de vedere administrativ-
teritorial, spaţiul dintre Tighina (la nord) şi litoralul Mării Negre (la sud), rоul Nistru (la est), Prutul şi Dunărea (la vest), spaţiu numit Bugeac, ce se traduce "colţ", оncepоnd cu 1484 şi pоnă la 1812 se afla sub turci şi tătari. Adică, satul cercetat din capul locului se afla sub stăpоnirea străinilor. оn faza iniţială a războiului ruso-turc din 1735-1739 majoritatea locuitoriior s-au refugiat pe alte meleaguri, iar cei care n-au reuşit s-o facă au fost duşi оn robie de către hoarda tătară оn retragere. Nu este оntоmplător faptul că оn lista recensămintelor din anii 1772-1773 şi 1774 lipseşte informaţia despre satele Cоrnăţeni, Ermoclia şi Feşteliţa.
Primele date privind numărul gospodăriilor din sat ne oferв registrele zemstvei din Bender. In tabelul din 31 mai 1812 se menţionează că la acea data Feşteliţa din olatul (plasa) Căuşani era
alcătuit din 2 case ale clerului, 14 case ale sătenilor (potrivit stării sociale) de categoria a 2-a şi 20 săteni - de categoria a 3-a. O informaţie mai amplă ne pune la dispoziţie recensămоntul din 1817, cоnd s-au fixat 48 de gospodării, 4 văduve şi 13 burlaci din categoria "de jos". оn total, 64 de bărbaţi, 4 văduve. Cоt priveşte situaţia economică, aceeaşi sursă susţine: ocina de stat cuprinde 400 fălci de fоnaţ, 40 fălci arătură, 400 fălci imaş, iar 20 fălci le ocupa vatra satului (o falcă este egală cu 14.322 mp.)
Locuitorii aşezării date, ca origine etnică, prezintă o seminţie omogenă destui de pronunţată. Faptul acesta оl confirmă V. M. Kabuzan, specificоnd precum că оn 1818 satul era locuit de 266 de persoane, dintre care 231 de moldoveni, 32 de ucraineni, 3 bulgari. оn 1827 alte etnii constituiau doar 4,8 la sută, iar la mijl. anilor cincizeci ai sec.XIX toţi cei 851 de locuitori erau romвni de origine.
Informaţii preţioase ne oferă recensămоntul populaţiei din 30 aprilie 1835: el оnregistrează 120 de familii formate din 526 de persoane (315 de bărbaţi, 253 de femei), incl. 29 de burlaci. Multe familii creşteau cоte 4 sau 5 copii, iar Terenti şi Ioana Frunză educau 5 fii şi 3 fiice. La data recensămоntului o parte din locuitorii satului au atins o vоrstă оnaintată. Bunăoară, Nichita Tudoreanu avea 90 de ani, Iosif Barcari-115 ani şi soţia Irina - 80 de ani. De pe atunci şi pоnă оn prezent cele mai răspоndite nume de familie оn sat sunt Becciu, Ciobanu, Moga, Ţurcanu, ceea ce confirmă că populaţia localităţii este sedentară.
Ion Leasco
Bibliografie
Anuarul Eparhiei Chişinăului şi Hotinului. Chişinău, 1922.
Anuarul "SOCEC" al Romвniei Mari. Vol. II. Bucureşti, 1923-1924.
Chirtoagă I. Din istoria Moldovei de sud-est pоnă оn anii 30 ai secolului al XIX-lea. Chişinău, 1999.
Enciu N. Basarabiaоn anii 1918-1940 Evolutia demografică şi economică, Chişinău. 1998^
Istoria Romвnilor оn date elaborată sub conducerea lui Constantin C. Giurescu. Chisinău, 1992.
NOTA DE UZ ACTUAL
Cod postal - MD - 4220. Tel.priniăriei - 0-242-44-136.
